Alegeri cruciale duminică în Republica Moldova: principalii actori în acest scrutin, rolul diasporei și miza votului din 28 septembrie

Moldovenii își aleg noul Legislativ duminică, 28 septembrie, într-un scrutin cu miză crucială pentru viitorul și traseul pe care îl va urma Republica Moldova, scindată între Rusia tot mai agresivă și amenințătoare și posibilitatea de aderare la Uniunea Europeană. Jurnalistul Sorin Ioniță a numit campania electorală care a precedat alegerile parlamentare de duminică drept un ”test de stres pentru o democrație mică prinsă între două naraţiuni dominante: Europa ca ancoră de viitor și Rusia ca inerție a trecutului”. Citește editorialul integral aici. 

Câți moldoveni votează și cum sunt împărțiți

La începutul lunii septembrie, Comisia Electorală Permanentă a Republicii Moldova raporta că  3.299.396 de alegători erau înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor.

Ei sunt repartizați în două municipii (Chișinău și Bălți), 32 de raioane și două UAT-uri (Unități Teritoriale Autonome) cu statut special: 

• Unitățile teritoriale autonome din stânga Nistrului, de jure localități moldovene recunoscute de constituție ca teritorii ce pot primi “forme şi condiţii speciale de autonomie”, dar de facto controlate de autoritățile separatiste ale statului autoproclamat Republica Moldovenească Nistreană (Transnistria), susținut de Moscova dar nerecunoscut oficial de niciun stat membru ONU.
• Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, parte integrantă a teritoriului Republicii Moldova, cu un statut special garantat de constituție.

Notă: În ciuda numelui oficial, autoritățile din Transnistria controlează de facto și municipiul Tighina/Bender, de pe malul estic al Prutului. Din 1992, întregul teritoriu controlat de statul separatist este supravegheat de Comisia Unificată de Control (CUC), o forță de menținere a păcii cu delegații din Republica Moldova, Transnistria și Rusia.

Cine se confruntă

Principalii actori politici care se confruntă în alegerile parlamentare de duminică sunt PAS al președintei Maiei Sandu și Blocul Patriotic condus de Igor Dodon și Vladimir Voronin.

1. PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate). Înființat de actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, PAS este condus în prezent de Igor Grosu. PAS reprezintă principalul pol politic pro-UE, cu profil de centru–centru-dreapta și accent pe reforme și anticorupție, cu discurs puternic pro-Occident. Campania și programul revendică explicit obiectivul integrării europene accelerate, miza principală a întrecerii electorale.
2. BEP (Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei). Principala formațiune pro-rusă, este o alianță de stânga înființată în august 2025 cu nucleu format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) condus de Igor Dodon și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) al lui Vladimir Voronin, ambii foști președinți și pro-ruși. Acestora li se alătură Partidul „Viitorul Moldovei”, condus de fostul premier Vasile Tarlev; „Inima Moldovei”, partidul condus de Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, a fost exclus vineri de CEC din cursa electorală, în baza unei hotărâri judecătorești. Blocul mizează pe un mesaj social-conservator și o linie pro-rusească/„de echilibru” față de UE–Rusia.

• Citește aici o analiză completă a jurnalistului Sorin Ioniță despre șansele principalilor actori politici de a face pragul electoral necesar intrării în Parlamentul de la Chișinău și alianțele electorale din acest scrutin. 

Lista completă a celor 23 de candidați la parlamentarele din 2025, în ordinea stabilită de CEC – 15 partide, 4 blocuri electorale și 4 independenți

• Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
• Partidul Politic „Democrația Acasă”;
• Partidul Politic Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare;
• Andrei Năstase – candidat independent;
• Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa;
• Olesea Stamate – candidat independent;
• Partidul Politic Partidul Social Democrat European;
• Partidul politic Partidul Național Moldovenesc;
• Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”;
• Blocul Electoral „ALTERNATIVA” (Format din: Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) și Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (CC).
• Partidul Politic MIŞCAREA RESPECT MOLDOVA;
• Blocul electoral „ÎMPREUNĂ” (Format din: Partidul Schimbării (PS) și Partidul Verde Ecologist (PVE).
• Partidul Politic Liga Orașelor şi Comunelor;
• Partidul Politic ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR;
• Victoria Sanduţa – candidat independent;
• Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII”;
• Partidul Politic „MOLDOVA MARE”;
• Blocul Electoral  “Unirea Națiunii” (Format din: Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” (PRNA). 
• PARTIDUL POLITIC NOUA OPŢIUNE ISTORICĂ;
• Partidul Liberal;
• Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”;
• Tatiana Creţu – candidat independent;
• Partidul Politic „Partidul Nostru”.

Din această listă, Comisia Electorală Centrală a anulat, vineri seara, înregistrarea Partidului Politic „Moldova Mare” și a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestei formațiuni politice. Partidul „Moldova Mare” este condus de Victoria Furtună, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor.

Rolul Diasporei în alegerile cruciale din 28 septembrie

La fel ca în cazul României și diaspora moldovenească are un rol cheie în alegeri, pentru că procentele care vin din afara țării înclină adesea balanța, până acum covârșitor în favoarea alianțelor pro-europene, pro-occidentale.

În cazul României, diaspora a fost confiscată de extremiști pro-ruși (AUR, SOS, Călin Georgescu) printr-o infrastructură bine pusă la punct în social media și rețele de propagandiști care au răspândit serii de fake-news-uri concertate.

G4Media a arătat cum, la fel ca în cazul României, și în diaspora moldovenească au fost folosite tactici identice de confiscare a voturilor de către extremiști, cu precădere prin mesaje anti-europene de tipul: ”Europa nu vă vrea!”. Vezi analiza integrală aici.

Peste un milion de moldoveni trăiesc în diaspora conform datelor oficiale din 2024, iar sute de mii dintre aceștia, din 41 de state, sunt așteptați să își exprime votul la una dintre cele 301 de secții de votare amenajate în afara Republicii Moldova sau prin corespondență, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală a statului.

În total, autoritățile moldovene au tipărit peste 864 de mii de buletine de vot pentru votanții din străinătate, în condițiile în care puțin peste un milion de moldoveni trăiesc în afara țării.

Punctele-cheie din diaspora moldovenească 

Deși cifrele se pot schimba de la an la an, diaspora moldovenească este concentrată în câteva puncte cheie, în special în Europa. Conform International Migrant Stock, mecanismul prin care ONU măsoară o dată la câțiva ani numărul oamenilor din întreaga lume care trăiesc în afara granițelor țărilor lor de origine, peste 1,1 milioane de oameni născuți în Republica Moldova s-au stabilit până acum în alte țări. 

La fel ca în cazul altor comunități de migranți, cifrele exacte sunt greu de aflat. Unii dintre ei nu mai au cetățenia moldoveană, alții sunt domiciliați în Republica Moldova deși petrec aproape tot anul în afara țării și așa mai departe, însă International Migrant Stock oferă o imagine de ansamblu.

Conform datelor IMS, cei mai mulți moldoveni plecați din țară au ajuns în Rusia (până la 230.000 de oameni), Italia (între 140.000 și 180.000) și România (110.00 – 150.000), urmate de țări precum Ucraina, Germania, Israel și Statele Unite, fiecare cu populații de zeci de mii de moldoveni.

• Notă: Cea mai mare comunitate moldovenească de peste hotare rămâne în Rusia, dar s-a înregistrat, din 2020, o trecere notabilă a moldovenilor către statele U.E. și America. Datele publicate de International Migrant Stock arată că, din 2020 până în 2024, până la 100.000 de moldoveni au părăsit state precum Ucraina și Rusia, în vreme ce România, de exemplu, a înregistrat o creștere de până la 30.000, în vreme ce state precum Germania, Franța, Spania, Portugalia și SUA au înregistrat și ele creșteri ale comunităților moldovenești de până la 10.000 de oameni.

Moldovenii din străinătate, din ce în ce mai activi la urne

Deși datele ONU nu arată o creștere semnificativă a diasporei moldovenești în ultimii cinci ani, participarea moldovenilor din străinătate în procesul electoral a crescut semnificativ în aceeași perioadă de timp, fenomen observat prima oară încă de la alegerile prezidențiale din 2020, câștigate de Maia Sandu.

În primul tur, care a avut loc la 1 noiembrie 2020, aproximativ 145.000 de moldoveni de peste hotare au votat, după cum raporta Radio Europa Liberă la acea vreme. Moldovenii din diaspora reprezentau, astfel, mai puțin de 10% din electorat, iar a doua zi după scrutin au fost numiți de Igor Dodon, președintele în exercițiu, un „electorat paralel” cu preferințe mult diferite față de cele ale majorității din țară.

La al doilea tur, care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie, numărul total de votanți a crescut de la puțin peste 1,3 milioane la peste 1,6 milioane, conform datelor publicate de OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa). Din cei 300.000 de noi votanți, aproximativ o treime proveneau din diaspora: numărul votanților din străinătate aproape că s-a dublat, de la 145.000 la 260.000, raporta Europa Liberă. A reprezentat o creștere considerabilă, de peste 120.000 de voturi în plus, față de prezidențialele din 2016, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

La următoarele alegeri, prezența la urne a moldovenilor din străinătate a rămas ridicată. La parlamentarele anticipate din 2021, din aproape 1,5 milioane de votanți, peste 200.000 au fost din diaspora, conform datelor publicate de autoritățile moldovene la acea vreme. Partidul Maiei Sandu, acțiune și solidaritate, a câștigat cu 52,8% din voturi.

Un nou vârf a fost atins în 2024, la ultimele alegeri prezidențiale: în primul tur, din 20 octombrie, peste 240.000 de moldoveni au votat de peste hotare, conform datelor CEC. Aceștia au votat în proporție de peste 70% pentru Maia Sandu. Alexandr Stoianoglu, candidatul pro-rus la prezidențiale, a câștigat doar circumscripțiile din Rusia, Turcia și Bulgaria, conform datelor Asociației pentru Democrație Participativă “ADEPT”.

A fost deja o creștere semnificativă față de alegerile din 2020, însă recordul absolut a fost stabilit în noiembrie, la al doilea tur: din aproape 1,7 milioane de voturi exprimate (o prezență la urne de peste 54%), peste 328.000 au provenit de la cele 231 de secții de peste hotare. A fost cel mai mare număr de votanți înregistrat vreodată în afara țării, conform ministerului moldovean de Externe. Din aceste voturi, peste 80% au revenit Maiei Sandu.

Elementul cheie în matematică electorală

La toate cursele electorale naționale din ultimii 5 ani, votanții din afara Republicii Moldova au reprezentant consistent între 15 și 20% din voturi, iar autoritățile s-au pregătit pentru o prezență la urne chiar mai ridicată în acest an – pentru parlamentarele din 2025 au fost deschise peste 300 de secții de votare în străinătate, de două ori mai multe decât la parlamentarele din 2021, când au fost înregistrate peste 200.000 de voturi.

În acest context, mulți observatori și membri ai presei internaționale consideră votul din diaspora unul dintre elementele cruciale pentru o potențială victorie a candidatei pro-europene Maia Sandu și, prin extensie, pentru parcursul european al Moldovei. O analiză France 24 a caracterizat voturile moldovenilor plecați din țară drept “cruciale pentru capacitatea de a împinge una dintre cele mai sărace țări din Europa către aderarea la UE”.

The Guardian punctează, de asemenea, faptul că deși Moldova a depus cererea de aderare la UE după izbucnirea războiului din Ucraina și a obținut statutul de candidat în timp record, referendumul privind aderarea țării la UE a fost câștigat cu o majoritate foarte mică, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la direcția pe termen lung a țării.

În acest context complicat, în care unii observatori internaționali, printre care Institutul pentru Studiul Războiului din America, au avertizat că Rusia ar pregăti inclusiv proteste violente  pentru a o îndepărta pe Maia Sandu de la putere după alegerile parlamentare, votanții pro-europeni de peste hotare pot fi factorul cheie în alegerile care au adus o țară cu mai puțin de 3 milioane de locuitori în atenția întregii lumi.

Voturile moldovenilor în cifre, pe municipii și raioane

Republica Moldova nu este împărțită în județe, la fel ca România, ci în municipii și raioane, compuse din comune, formate la rândul lor din sate. 

Conform informațiilor furnizate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, echivalentul Biroului Electoral Central al României, numărul de alegători pe unitățile teritoriale este următorul:

1. Municipiul Chișinău – 664.442
2. Municipiul Bălți – 99.134
3. Raionul Anenii Noi – 68.016
4. Raionul Basarabeasca – 23.586
5. Raionul Briceni – 58.215
6. Raionul Cahul – 97.581
7. Raionul Cantemir – 48.601
8. Raionul Călărași – 58.437
9. Raionul Căușeni – 70.161
10. Raionul Cimișlia – 47.906
11. Raionul Criuleni – 58.076
12. Raionul Dondușeni – 30.580
13. Raionul Drochia – 65.113
14. Raionul Dubăsari – 28.965
15. Raionul Edineț – 60.860
16. Raionul Fălești – 68.041
17. Raionul Florești – 67.351
18. Raionul Glodeni – 44.291
19. Raionul Hîncești – 95.917
20. Raionul Ialoveni – 86.194
21. Raionul Leova – 41.201
22. Raionul Nisporeni – 52.220
23. Raionul Ocnița – 38.342
24. Raionul Orhei – 96.424
25. Raionul Rezina – 36.691
26. Raionul Rîșcani – 50.375
27. Raionul Sîngerei – 68.196
28. Raionul Soroca – 74.430
29. Raionul Strășeni – 75.402
30. Raionul Șoldănești – 30.892
31. Raionul Ștefan Vodă – 54.576
32. Raionul Taraclia – 33.195
33. Raionul Telenești – 53.405
34. Raionul Ungheni – 87.616
35. UTA Găgăuzia – 129.246
    

Subtotal (alegători atribuiți la circumscripții): 2.763.678

1. UTA din stânga Nistrului – 277.094
2. Fără reședință – 258.624
   

Total alegători: 3.299.396