ANALIZĂ Tactici identice în campaniile electorale din Republica Moldova și România: votanții din diaspora, țintiți de Rusia, AUR și Călin Georgescu cu campanii anti-UE

Atât în Republica Moldova, cât și în România, alegerile din 2024 și 2025 au avut o caracteristică comună: campanii de targetare a diasporei cu mecanisme aproape identice. Aceste campanii identifică vulnerabilități emoționale (sentimentul de marginalizare, dorul de casă, frustrarea față de clasa politică), folosesc infrastructuri digitale similare (Telegram, Facebook, WhatsApp, TikTok) și diseminează narațiuni sincronizate — de la mesaje de tip „Europa nu vă vrea” la teorii conspiraționiste despre fraude electorale sau corupția liderilor pro-occidentali.

Andrew Wilson, analist la prestigiosul think-tank ECFR, a sintetizat situația din Republica Moldova într-un raport publicat vineri: ”La alegerile prezidențiale din 2024, votul diasporei a fost crucial. Alegătorii din țară sunt mai nemulțumiți acum, după trei ani de stagnare economică. Rusia a vizat diaspora moldovenească cu diferite mesaje online de tipul «Europa nu te vrea». Sprijinul diasporei pentru partidul Maiei Sandu s-ar putea să nu mai depășească 90% la alegerile parlamentare”.

În ambele cazuri se observă o combinație de campanii asumate (partide naționaliste, populiste) și neasumate (rețele de influență, site-uri cutout – care imită media credibile, conturi false), cu obiectivul de a polariza și demobiliza electoratul pro-european și de a crea o percepție de criză permanentă.

Faptul că tehnicile, canalele și chiar unele mesaje sunt reciclate în ambele spații indică mai degrabă o strategie transnațională, cu un know-how comun, decât fenomene izolate. Acest pattern sugerează că diaspora este văzută ca o țintă strategică de prim rang, mai ales acolo unde votul ei poate răsturna balanța — cum s-a întâmplat deja atât la Chișinău, cât și la București.

De ce e important votul Diasporei atât în Republica Moldova, cât și în România:

Republica Moldova: În alegerile prezidențiale din 2024, o analiză ADEPT (organizație de monitorizare din Moldova) notează că la referendumul constituțional și alegerea prezidențială din 20 octombrie, 240.548 cetăţeni din diaspora au participat, ceea ce reprezintă 15,39% din totalul alegătorilor.

România: Peste 1,6 milioane de români din străinătate și-au exprimat votul în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025. A fost un record absolut de prezență pentru un scrutin prezidențial desfășurat în afara țării. În turul întâi au votat 973.129 de alegători, iar mobilizarea din turul decisiv a fost semnificativ mai mare.

Diaspora din România și Republica Moldova au celeași vulnerabilități

În campaniile din ambele țări, diaspora este prezentată ca o categorie aparte, cu frustrări și temeri specifice. Strategiile de influență – fie asumate de partide extremiste, fie operate de rețele de influență externe – au mizat pe aceleași vulnerabilități: sentimentul de alienare, neîncrederea în stat, percepția că votul lor este neglijat sau fraudat.

În Republica Moldova, mesajele „Europa nu vă vrea” și „PAS v-a uitat” seamănă izbitor cu cele folosite în România de actori politici precum AUR sau de canalele Telegram anonime care au promovat ideea că „diaspora este doar bună de taxe, dar nu contează pentru politicieni”.

În ambele cazuri s-au folosit platformele cu cea mai mare penetrare în rândul emigranților – Facebook, WhatsApp și, din ce în ce mai mult, TikTok – ceea ce arată că tacticile de microtargetare sunt copiate aproape la indigo.

Aceeași arhitectură informațională în ambele comunități din diaspora

Atât în Moldova, cât și în România, Rusia pe de o parte și AUR/CălinGeorgescu/Diana Șoșoacă au utilizat o infrastructură hibridă de comunicare: site-uri cutout (care imită publicații credibile) care publică materiale aparent jurnalistice, rețele de conturi false pe social media, canale Telegram cu administratori anonimi, plus amplificarea conținutului prin ferme de boți și reclame sponsorizate greu de oprit de autorități.

Analizele unor think-tank-uri precum DFRLab, ISD și EDMO au arătat că multe dintre aceste canale folosesc aceeași retorică, aceleași meme-uri, chiar aceleași imagini sau video-uri, traduse și adaptate contextului local. Pattern-ul este evident: mai întâi lansarea mesajului-„bombă” (de regulă o știre falsă sau un clip manipulator, cum a fost cazul în această săptămână cu falsul mesaj atribuit ministrei de externe Oana Țoiu în care aceasta părea să critice guvernul moldovean), apoi amplificarea lui prin sute de redistribuiri coordonate, până ajunge în bulele comunitare din diaspora și capătă aparența unui consens.

Diferențe de context politic între România și Republica Moldova

Diferența principală este în miza politică: în Republica Moldova diaspora este preponderent pro-europeană, deci obiectivul campaniilor de influență este de a o demobiliza sau a-i reduce entuziasmul pentru guvernarea pro-UE.

În România, unde diaspora votează tradițional împotriva PSD și în favoarea partidelor de dreapta, targetarea a avut dublu rol: mobilizarea către opțiuni extremiste (AUR, SOS) și discreditarea partidelor mainstream.

Rezultatul urmărit a fost însă același – creșterea polarizării, slăbirea încrederii în instituții și în procesul electoral, ceea ce avantajează actori care promovează un mesaj anti-occidental sau anti-sistem.

Studiu de caz: cum a țintit Rusia diaspora moldovenească:

Rusia a ţintit diaspora moldovenească prin campanii de propagandă şi manipulare înainte de alegerile parlamentare de duminică, 28 mai. Rusia susține mai mulți actori principali în această campanie: Blocul format din partidele lui Igor Dodon, Irina Vlah și Valdimir Voronin, alt bloc format din partidele lui Ion Ceban și Mark Tkaciuc, precum și partide mai mici precum ”Moldova Mare” condus de Victoria Furtună.

Înaintea scrutinului, mai multe instituţii şi jurnalişti au semnalat o campanie complexă de influenţă care nu se rezumă la mesaje generaliste: actorii pro-ruşi au creat reţele de „cutout” media — site-uri false şi canale de știri-fantomă — menite să pară outleturi locale sau diasporene, dar care replică naraţiuni anti-europe şi anti-Sandu, potrivit CyberScoop.

Aceste site-uri distribuie articole fabricate şi manipulări menite să erodeze încrederea în capacitatea UE de a proteja emigranţii sau de a le aduce beneficii concrete. Investigaţii recente arată explicit existenţa unor astfel de reţele folosite pentru a difuza conţinut cu audienţă externă.

O ţintă clară a fost diaspora: mesajele trimise pe reţele sociale şi prin canale de mesagerie (Telegram, Facebook, WhatsApp) au încercat fie să o demobilizeze („nu vă votaţi asupritorii acasă”), fie să o radicalizeze spre partide şi lideri proruşi, potrivit ActiveFence. Tactica a fost dublă — pe de o parte sublinieri că „Europa nu vă vrea” sau că integrarea europeană nu aduce foloase reale pentru emigranţi; pe de altă parte, promovarea unor poveşti false despre corupţie, trafic de persoane sau scandaluri fabricate la adresa liderilor pro-europeni, pentru a slăbi sprijinul pentru PAS/Sandu în rândul alegătorilor din străinătate. Relatările recente ale firmelor de monitorizare a dezinformării documentează fluxuri de conţinut adaptate special pentru comunităţile diasporene.

Un instrument folosit frecvent a fost schimbarea şi amplificarea conţinutului pe platforme populare în diaspora: postări sponsorizate, grupuri locale pe Facebook şi canale Telegram care par a fi gestionate de membri ai comunităţii, dar sunt coordonate din afară.

Această arhitectură „shadow news” permite distribuirea rapidă a mesajelor polarizante — de la teorii ale complotului la apeluri la boicot — iar verificatorii independenţi au găsit legături tehnice şi editoriale spre actori proruşi, după cum arată o analiză France24.

Nu e vorba doar de fake news izolate, ci de infrastructură (site-uri, canale, rețele sociale) construită pentru a ajunge exact la electoratul din străinătate.

Alte campanii au valorificat instrumente moderne — deepfake sau texte generate cu AI — pentru a fabrica dovezi „care par reale” împotriva liderilor pro-europeni şi pentru a crea false relatări care circulă în bucle închise ale diasporii. Relatăr jurnalistice şi analize tehnice din ultimele zile documentează utilizarea de materiale audio/video trucate şi articole false care sunt apoi citate de site-urile-cutout pentru a da impresia de veridicitate. Aceasta accelerează eroziunea încrederii: când diaspora vede „dovezi” aparent incontestabile, devine mai receptivă la mesaje care sugerează că Europa nu îi protejează sau nu are soluţii pentru ea, după cum arată o analiză ABC News.

Campaniile rusești au urmărit şi segmentarea emoţională: mesaje diferite pentru grupuri distincte de emigranţi (muncitori sezonieri, cei stabiliţi de ani buni, comunităţi rurale), exploatând temeri specifice — pierderea drepturilor sociale, discriminarea sau pierderea locurilor de muncă — şi oferind „soluţia” prin vot pentru forţe proruşe sau prin demobilizare, potrivit ActiveFence.

Această micro-targetare a fost observată de operatori de monitorizare care au detectat campanii care rulează conţinut adaptat lingvistic şi cultural pentru comunităţile moldoveneşti din Italia, România, Germania sau Marea Britanie.

Jurnalişti şi experţi au legat anumite reţele şi domenii de reţele de influenţă ruseşti (operaţiuni de tip „matrioșca”/Operation Overload), au expus canale Telegram care reproduc mesaje anti-Maia Sandu şi au documentat siteuri care publică acuzaţii false (de la corupţie la teorii extreme despre „trafic de copii”) menite să distrugă încrederea în autorităţile pro-europene. BBC, Bloomberg, France24, AFP, Ziarul de Gardă și Context.ro au publicat investigaţii care arată cum operează aceste reţele.

Vizând diaspora, campaniile ruseşti au căutat nu doar voturi directe pentru candidaţi proruşi, ci efectul de a polariza, demobiliza şi diminua legitimitatea procesului democratic. Observatorii şi think-tank-urile (inclusiv ECFR, unde Andrew Wilson a atenţionat că votul diasporei a fost decisiv în precedentele alegeri) recomandă trei soluții: monitorizare proactivă a platformelor digitale, susţinerea media independente din diasporă şi campanii de informare publică în limba română adresate emigranţilor — toate menite să contracareze mesajele „Europa nu te vrea” şi să restabilească încrederea în procesele electorale.

Studiu de caz: Cum au țintit AUR, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă diaspora românească

În campania electorală 2024–2025, AUR a exploatat reţelele diasporene tradiţionale (grupuri Facebook locale, pagini comunitare şi evenimente de tip „români în străinătate”) pentru a accelera mobilizarea electoratului anti-establishment. Mesajele AUR au combinat temele naţionaliste (identitate, familie, tricolor) cu apeluri la „repararea” relaţiei cu România-mamă, iar mai mulţi jurnalişti şi cercetători au constatat că discursul formaţiunii a găsit rezonanţă în anumite reţele din Italia şi Marea Britanie — şi nu doar organic, ci şi prin structurarea şi finanţarea unor evenimente locale care au funcţionat ca centre de propagare.

Călin Georgescu a beneficiat de o campanie online foarte eficientă pe TikTok şi alte platforme, care a fructificat formatul video scurt şi algoritmii pentru a atinge rapid diaspora tânără şi votanţi necoerenţi cu partidele tradiţionale. De altfel, el a ajuns pe locul 9 în trnedurile globale Tiktok înaintea alegerilor din 2024, o performanță care cere o finanțare uriașă.

Analizele specialiştilor în dezinformare şi comunicare arată că succesul lui a combinat conţinut viral (mesaje contra-SUA/NATO, retorică ”suveranistă”) cu o arhitectură media opacă – conturi noi pe rețele sociale, ferme de boți, redistribuiri masive.

Diana Șoșoacă şi platformele asociate (inclusiv iniţiativele sub sigla „SOS” şi pagini personale puternic urmărite) au folosit un registru diferit: teatral, emoţional şi identitar – proteste, clipuri agresive, apeluri la „apărarea valorilor tradiţionale” şi atenţionări privind discriminarea emigranţilor sau „trădarea elitelor”. Mesajele ei au circulat intens în comunităţile din diaspora care se simt marginalizate sau neauzite de canalele politice clasice, iar strategia a inclus atât mobilizare directă (mitinguri electorale, întâlniri fizice), cât şi activitate online prin grupuri Telegram şi Facebook.

Pe lângă campaniile asumate de actori naţionali, observatorii au semnalat o reţea de canale neasumate — multe pe Telegram, reţele de conturi automate şi site-uri-cutout — care au amplificat constant mesaje pro-Kremlin sau anti-UE menite să radicalizeze şi să segmenteze diaspora românească.

Analize și investigații de presă au arătat că un procent semnificativ din canalele româneşti de pe Telegram distribuiau naraţiuni proruse, iar DFRLab-style şi alte investigaţii au conectat aceste canale la ecosisteme mai largi de influenţă digitală care au funcţionat transnaţional. Aceasta nu înseamnă că fiecare postare era „comandată” de Moscova, dar arhitectura de amplificare reproduce tipare folosite în alte campanii de influenţă rusească.

Un fenomen de masă a fost apariţia şi promovarea în masă a clipurilor scurte favorabile unor candidaţi suveranişti pe TikTok şi WhatsApp, care au fost apoi preluate de grupuri din diaspora.

De asemenea, reţele Telegram au răspândit teorii despre „voturi furate” sau „discriminare a emigranţilor” pentru a provoca nemulţumire şi prezenţă redusă la urne. În plus, site-uri cu aparenţă locală au publicat false ”investigaţii” vizând politicieni pro-europei, dar care, la verificare, erau parte a unor reţele de tip cutout.

Interacţiunea dintre campaniile asumate (AUR, Șoșoacă, Georgescu) şi cele neasumate a creat un efect masiv: mesajele legitime de nemulţumire socială au fost completate de dezinformare operaţională care a radicalizat tonul şi a încurajat mobilizări emoţionale în diaspora, potrivit DFRLab.

Notă: Am utilizat instrumente AI la realizarea acestui articol