Cum ar putea forța mâna lui Putin problemele economice tot mai grave ale Rusiei (analiză DW)

Presiunile războiului din Ucraina încep să se facă simțite pentru președintele rus Vladimir Putin și factorii de decizie din Kremlin, Moscova planificând majorări de impozite și reduceri de cheltuieli pentru a face față deficitului bugetar în creștere, scrie DW.

Proiectul de buget pentru 2026 urmează să fie prezentat parlamentului pe 29 septembrie. De atunci, sunt probabile doar modificări minore, Putin fiind de acord cu principalele detalii până la acea dată.

Miercuri (25 septembrie), guvernul a anunțat planuri de majorare a taxei pe valoarea adăugată de la 20% la 22% în încercarea de a reduce deficitul, renunțând la promisiunea făcută anterior de Putin de a nu majora impozitele înainte de 2030.

Există, de asemenea, așteptări tot mai mari ca cheltuielile non-apărare, inclusiv unele cheltuieli sociale, să fie reduse pentru a face față presiunilor crescânde cauzate, în mare parte, de scăderea veniturilor din petrol.

Deficitul bugetar al Rusiei a crescut la aproximativ 4,2 trilioane de ruble (50 de miliarde de dolari, 42,7 miliarde de euro). Aceasta reprezintă aproximativ 1,9% din produsul intern brut (PIB) al țării — aproape de patru ori mai mult decât ținta inițială de 0,5% pentru 2025. Ministerul Finanțelor se așteaptă ca deficitul să ajungă la 5,7 trilioane de ruble până la sfârșitul anului.

Cu toate acestea, Elina Ribakova, expertă în economia rusă la Școala de Economie din Kiev, se așteaptă ca Moscova să continue ceea ce ea numește un model consacrat de menținere a cheltuielilor militare ridicate prin reduceri în alte domenii.

„Consecințele sunt aceleași cu cele pe care le-am văzut din 2014”, a declarat ea pentru DW. „Adică: toate celelalte cheltuieli sunt reduse, iar cheltuielile militare cresc. Așadar, educația, sănătatea, cheltuielile sociale, protecția mediului, toate acestea sunt reduse drastic.”

Chris Weafer, analist financiar din Moscova la firma de consultanță Macro-Advisory, a declarat pentru DW că reducerile bugetare erau previzibile încă din decembrie anul trecut, când Putin le-a semnalat.

„Am asistat la o încetinire deliberată a cheltuielilor guvernamentale în domenii neesențiale, ceea ce înseamnă, în esență, domenii militare neesențiale și, poate, domenii sociale neesențiale”, a spus el.

Semnal de alarmă

Economia Rusiei se află de ceva timp în stare de alertă, un fapt remarcat de președintele SUA, Donald Trump, într-o postare pe rețelele sociale din 24 septembrie, în care și-a exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina.

„Putin și Rusia se află într-o situație economică dificilă și este momentul ca Ucraina să acționeze”, a scris el pe Truth Social.

El a făcut referire și la criza actuală a combustibilului din Rusia. Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești, cum ar fi rafinăriile și terminalele de export, au dus la penurie de combustibil de diferite calități, la creșterea prețurilor și la cozi lungi.

Una dintre cauzele principale ale dificultăților economice generale este scăderea continuă a veniturilor din petrol și gaze. Creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului și entuziasmul noilor cumpărători din China și India au făcut ca veniturile energetice ale Rusiei să crească în 2022 și să rămână puternice în 2023, în ciuda sancțiunilor occidentale și a reducerea dependenței UE.

Cu toate acestea, scăderea prețului petrolului, aprecierea rublei, atacurile asupra rafinăriilor și impactul continuu al sancțiunilor au erodat sursa principală de venituri a Kremlinului. Veniturile statului din petrol și gaze vor scădea cu aproximativ 23% în septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică o perspectivă economică sumbră.

În iulie, PIB-ul a crescut cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, indicând o răcire semnificativă. Previziunile oficiale estimează o creștere de 1% în acest an, mult sub previziunea inițială de 2,5%. Anul trecut, în această perioadă, inflația în creștere indica o supraîncălzire a economiei, alimentată de creșteri bugetare masive ale cheltuielilor pentru apărare.

Cheltuielile pentru apărare s-au cvadruplat din 2021 și au totalizat aproximativ 16 trilioane de ruble în anul care s-a încheiat în iunie 2025.

Chris Weafer spune că narațiunea oficială este că ceea ce se întâmplă este o „răcire controlată”, banca centrală majorând ratele dobânzilor pentru a reduce inflația și cheltuielile consumatorilor, o măsură care a funcționat în mare măsură.

Reduceri bugetare

Cu toate acestea, el spune că bugetul este „nesustenabil de mare” și că, dacă nu va fi redus semnificativ în următorii ani – inclusiv cheltuielile militare –, acesta amenință să „distrugă întreaga narațiune despre cât de stabilă este Rusia, cât de bine merge economia, cât de puțin afectate sunt viețile oamenilor și cât de minunat este totul”.

„Ai distruge economia”, a spus Weafer, care crede că Putin și Kremlinul sunt din ce în ce mai deschiși la ideea încheierii în curând a unui acord de pace din cauza presiunii economice crescânde.

„Presiunea bugetară internă în raport cu necesitatea de a menține stabilitatea este un factor semnificativ, care contribuie la sentimentul că acest lucru trebuie să se termine mai devreme sau mai târziu”, a spus el.

Ribakova nu este la fel de optimistă. „Când au început invazia din 2022, erau conștienți de costurile economice. Le-au calculat și, la nivel politic, au decis că sunt acceptabile”, a spus ea.

Sancțiuni secundare

Având în vedere tensiunile cu care se confruntă economia rusă, presiunea asupra UE și SUA crește pentru a întări semnificativ sancțiunile existente în vederea unei negocieri de pace de succes.

Trump a cerut recent Europei să facă mai mult pentru a înceta complet achizițiile de gaz rusesc, în principal prin gaz natural lichefiat (GNL). Blocul european achiziționează în continuare și petrol rusesc, prin produse rafinate.

SUA au luat în considerare și impunerea de sancțiuni secundare asupra țărilor precum India și China, care cumpără cantități mari de petrol rusesc. O astfel de măsură ar putea agrava serios provocările economice cu care se confruntă Moscova.

Ribakova consideră că acum este momentul să se intensifice presiunea asupra Moscovei cu mai multe sancțiuni, deoarece este clar că economia este vulnerabilă.

Cu toate acestea, ea subliniază faptul că regimurile puternic sancționate din Venezuela, Coreea de Nord și Iran rămân la putere în ciuda calamității economice, ca dovadă că sancțiunile singure nu vor salva Ucraina.

„Sancțiunile pot rezolva o parte din probleme, dar nu le pot rezolva pe toate”, a spus Ribakova.

Cu toate acestea, Chris Weafer consideră că sancțiunile secundare, în special, ar putea forța Moscova să se așeze rapid la masa negocierilor.

Dacă SUA ar impune sancțiuni secundare cumpărătorilor de petrol rusesc, acest lucru ar fi foarte important, susține el.

„Dacă s-ar înregistra, să zicem, o scădere cu încă 20-30% a veniturilor din exportul de petrol, acest lucru ar duce bugetul într-o zonă nesustenabilă și ar putea forța schimbări masive în dinamica internă.”