Cum vechile plase de pescuit din Franța devin o protecție importantă împotriva dronelor rusești în Ucraina

În porturile de pescuit de pe coasta Bretaniei, în Franța, plasele de pescuit aruncate se adună în grămezi pe cheiurile de lângă mare.

Durata de viață a unei plase de pescuit în ape adânci este de aproximativ 12 până la 24 de luni, după care aceasta devine prea uzată pentru a mai fi reparată. Până acum, cele aproximativ 800 de tone de plase aruncate în fiecare an reprezentau o problemă.

Astăzi, însă, plasele din păr de cal, folosite odinioară pentru pescuitul lottei (peștele călugăr) de pe fundul mării, sunt întrebuințate într-un mod complet diferit: pentru a opri dronele rusești.

Organizația caritabilă bretonă Kernic Solidarités a trimis două transporturi de plase, însumând 280 de kilometri, în Ucraina, pentru a fi folosite la protejarea soldaților și civililor aflați pe linia frontului, acolo unde luptele sunt cele mai intense.

Rusia folosește mici drone ieftine, echipate cu explozibili, care pot fi dirijate de la distanță pe o rază de până la 25 de kilometri. Ucrainenii utilizează plasele pentru a construi tuneluri în care elicele dronelor se prind și se blochează — asemănate cu modul în care păianjenii prind muștele în pânză.

„În ultimii doi ani, războiul s-a schimbat complet. Înainte nici nu ne gândeam la drone, dar acum e un război al dronelor”, a spus Christian Abaziou, în vârstă de 70 de ani, responsabil cu logistica în cadrul Kernic Solidarités.

„Ucrainenii ne-au spus că nu au nevoie de orice fel de plase. Au primit destule care nu le sunt de folos. Plasele pe care le trimitem noi sunt făcute din păr de cal și sunt folosite la pescuitul în ape adânci, pentru a prinde lotte — pești foarte puternici, care lovesc plasele cu o forță similară cu cea a unei drone.”

El a adăugat: „La început, plasele erau folosite de medici pentru a proteja taberele medicale de lângă linia frontului, dar acum sunt utilizate pe drumuri, poduri, la intrările în spitale… e uimitor că ceva atât de simplu funcționează atât de bine.”

Gérard Le Duff, președintele Kernic Solidarités și nepotul unui pescar breton, a completat: „Ambasadorul Ucrainei a venit în Bretania și ne-a mulțumit pentru ceea ce facem.

Nu ducem lipsă de plase de pescuit în această regiune. Problema este ce să facem cu ele, mai ales că unele companii care le reciclau s-au închis. Dacă ucrainenii au nevoie de ele pentru a construi bariere anti-drone și pentru a salva vieți, le pot avea.”

Kernic Solidarités a fost fondată după ce Le Duff și Abaziou au fost abordați de ucraineni locali care cereau ajutor cu haine, mâncare și materiale medicale pentru comunitățile din țara lor. Cei 20 de voluntari ai organizației au condus două camioane pline de ajutoare pe o distanță de 2.300 km până la granița Ucrainei cu Polonia.

„Când am aflat că Ucraina are nevoie de plase, comunitatea pescarilor a reacționat imediat”, a spus Le Duff.

Cum ajută plasele în fața dronelor rusești

Rusia folosește drone cu vizualizare de tip „prima persoană”, similare celor disponibile comercial, care pot fi pilotate prin control radio și apoi încărcate cu explozibili. Piloții ruși, urmărind în timp real imaginile transmise de dronă, le ghidează spre țintă. În unele zone, forțele ucrainene spun că nimic nu se poate mișca fără a atrage roiuri de „dronă sinucigașă” kamikaze.

Plasele de pescuit sunt întinse între stâlpi pentru a forma tuneluri de protecție sau sunt folosite pentru a acoperi tranșeele și vehiculele. Dronele ucrainene, la rândul lor, sunt echipate cu bucăți de plasă pe care le pot lansa peste dronele inamice.

Până în iulie anul acesta, Ucraina se confrunta cu peste 500 de drone zilnic. Sute de tone de plase vechi au fost donate, de asemenea, de pescari din Suedia și Danemarca.

Jean-Jacques Tanguy, fost președinte al comitetului pescarilor din Finistère, a declarat că localnicii sunt bucuroși să contribuie la efortul de război: „Sunt mândri să știe că materialele lor uzate ajută la salvarea de vieți”, a spus el pentru AFP.

Abaziou a precizat că asociația nu mai are fonduri pentru a trimite alte transporturi în acest an și că se poartă discuții pentru ca Ucraina să trimită camioane să ridice plasele.

„Noi vom ajuta la strângerea plaselor și la încărcarea lor, dar nu mai avem bugetul necesar pentru a organiza alte convoaie,” a spus el.

Iryna Rybakova, purtătoarea de cuvânt a Brigăzii 93 Mecanizate a Ucrainei, a declarat pentru Radio Free Europe că tuneluri anti-drone din plase sunt instalate în întreaga regiune Donețk, din care aproximativ 75% este acum ocupată și controlată de forțele ruse. Ea a adăugat că piloții dronelor inamice găsesc tot mai des modalități de a trece prin aceste bariere.

„Plasele nu sunt o soluție universală. Sunt doar un element de protecție împotriva dronelor,” a spus ea.

Abaziou, fost comerciant de legume și fructe, a adăugat că ucrainenii pe care i-a întâlnit au fost profund mișcați de sprijinul comunităților de coastă din Bretania: „Faptul că oameni din industria pescuitului, de cealaltă parte a Europei, trimit plase pentru a-i ajuta să se apere le-a adus lacrimi în ochi.”