Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Fostul ministru german de externe, Sigmar Gabriel, a calificat evaluarea greşită a intenţiilor preşedintelui rus Vladimir Putin drept „una dintre cele mai mari greşeli ale politicii externe germane”, potrivit dpa, citată de Agerpres.
Sigmar Gabriel, care a ocupat şi funcţia de ministru al Economiei în guvernul fostului cancelar Angela Merkel între 2013 şi 2018, a depus vineri mărturie în faţa unei comisii de anchetă care investighează posibila influenţă rusă asupra unei fundaţii germane având legătură cu construirea conductelor de gaz Nord Stream.
Deşi Gabriel a negat existenţa unei cooperări strânse şi regulate între guvernul federal şi fundaţia din landul Mecklenburg-Vorpommern, unde îşi au capătul conductele, el a recunoscut că s-au făcut greşeli în relaţia cu Rusia. O apreciere greşită asupra lui Putin şi asupra intenţiilor sale a reprezentat „una dintre cele mai mari greşeli în politica externă germană la care am participat”, a afirmat Gabriel, vorbind despre o „conştientizare amară”.
Ancheta parlamentului din landul Mecklenburg-Vorpommern are scopul să clarifice dacă Rusia a exercitat influenţă asupra înfiinţării fundaţiei care a contribuit la finalizarea conductei de gaz Nord Stream 2 în 2021, în pofida ameninţărilor SUA cu sancţiuni împotriva companiilor implicate.
Peter Altmaier, fostul şef de cabinet al ex-cancelarului Angela Merkel, a negat, de asemenea, că ar fi existat o cooperare strânsă între Berlin şi guvernul landului Mecklenburg-Vorpommern în această problemă. Nu exista „niciun motiv” pentru o astfel de cooperare, a declarat Peter Altmaier în faţa comisiei de anchetă.
Întrebat despre fundaţie, Altmaier a spus că era sceptic în privinţa acesteia, dar că reprezenta o „problemă ce ţinea de landul” Mecklenburg-Vorpommern. Altmaier a ocupat diverse funcţii în guvernele conduse de Angela Merkel, inclusiv cea de ministru al Mediului şi ministru al Economiei şi Energiei. Conductele Nord Stream au fost construite pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică către Europa de Vest, via Germania.
Acestea au fost supuse unei atenţii deosebite chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina. În timp ce exploatarea primei conducte, denumită Nord Stream 1, a început în 2011, construcţia Nord Stream 2 a continuat chiar şi după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea din Marea Neagră în 2014, încălcând dreptul internaţional.
Gabriel, care a fost timp de mai mulţi ani liderul social-democraţilor din Germania, a apărat vineri decizia guvernului de atunci de a menţine planurile pentru Nord Stream 2, în pofida anexării Crimeei de către Rusia, argumentând că oprirea construcţiei ar fi putut pune în pericol negocierile în cazul conflictului din Donbas (estul Ucrainei), unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor proruşi susţinuţi de Moscova.
El a spus că obiectivul principal a fost întotdeauna asigurarea aprovizionării cu gaze naturale a Germaniei, care a devenit o „chestiune a sectorului privat” ca urmare a liberalizării pieţei energiei. Altmaier a fost de acord că Nord Stream era „un proiect al sectorului privat în conformitate cu normele Uniunii Europene”.
Nord Stream 2 nu a intrat niciodată în funcţiune din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce Rusia a oprit aprovizionarea prin Nord Stream 1 în urma sancţiunilor occidentale impuse ca urmare a războiului.
UE, SUA și țările aliate trebuie să aibă spre zero relații economice cu Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și prietenii. Sigur, stupiditatea politicienilor a făcut asta imposibil deodată, dar tarife de 10% puse an de an suplimentar ar putea duce spre acest ideal. Mai mult, produsele occidentale ar trebui să aibă tarif de ieșire din zona aliată in creștere astfel încât să nu mai vedem rachete dusmane cu produse facute de noi care ne omoară pe noi! Da, presupune o scădere economică, dar putem ieși din paradigma asta dacă trăim bine si in loc de creștere economică încercăm să atingem un indice de viață bună.