Patronii restaurantelor semnalează un fenomen: pozează în turiști, vin, mănâncă și dispar la desert, fără să plătească / „În proporţie de 70% străini”

Restaurantele din țară se confruntă cu un fenomen despre care, până acum, se vorbea mai mult în statele occidentale: clienții care consumă iar apoi fug fără să plătească.

La Cluj-Napoca, un client a luat şi mâncare la pachet – fără să achite nota de 250 de lei. „Ce este mai frapant este că nu cei amărâţi pleacă fără să plătească, ci cei care au de unde să plătească, dar nu vor. Şi mai surprinzător este că sunt în proporţie de 70% străini”, a spus proprietarul unităţii, Mircea Buteanu, citat de Știrile ProTV.

Cei prinşi ajung să dea explicaţii în faţa legii, însă asemenea cazuri sunt rare.

Sociologii spun că fenomenul e alimentat şi de provocările virale din mediul online. „Pentru unii este o formă de divertisment. Poate fi şi o rebeliune a bunului simţ”, spune sociologul Ioan Hosu.

”Mi-au comandat desertul, eu am mers la bucătărie să transmit bucătarilor, ei între timp au ieşit la ţigară…”

Săptămâna trecută, o patrulă de jandarmi aflată în misiune pe strada Republicii a fost sesizată de către un bărbat, angajat al restaurantului Ursul Carpatin, după ce doi bărbaţi şi partenerele acestora au consumat mai multe produse pe terasa restaurantului şi au plecat fără să achite nota de plată, în valoare de aproximativ 400 lei

„Mi-au comandat desertul, eu am mers la bucătărie să transmit bucătarilor, ei între timp au ieşit la ţigară, între ghilimele, eu am observat că nu mai aveau nimic pe masă şi mi-am dat seama că au plecat”, a spus ospătarul Valentin Agache.

„Aveau special o geacă cu două feţe, adică a venit cu geaca albastră, iar apoi când s-a ridicat, şi-a întors geaca pe partea roşie”, a declarat şi Denisa Dogaru, proprietara restaurantului.

După semnalmentele comunicate, în mai puţin de două minute bărbaţii au fost identificaţi de jandarmi şi conduşi la sediul unei secţii de poliţie pentru întocmirea documentelor necesare în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale pentru infracţiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorului.

„După verificarea celor doi bărbaţi, de 24 ani şi 30 ani, colegii noştri au aflat că unul dintre ei nu era la prima abatere de acest fel, având şi în trecut fapte de furt din magazine”, au precizat reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Braşov.

Nu este primul incident de acest gen. Unii şi-au făcut un obicei să facă consumaţie în restaurante din Centrul Istoric al Braşovului şi să „uite” să plătească, scrie Bună Ziua Brașov.

Reprezentanţii Restaurantului Ursul Carpatin au precizat că s-au confruntat de mai multe ori cu astfel de situaţii, dar au zis să îi ierte pe cei care, până la urmă, sunt, totuşi, hoţi.

„Ne-am săturat de aceşti aşa-zişi turişti care se aşază la masă, comandă, mănâncă, iar pe la desert se ridică doamnele care pleacă cu «treabă» pe Republicii, după care dispar repede şi domnii şi nu mai plătesc. De data aceasta, am luat decizia să nu-i mai iertăm, iar în două minute au şi fost prinşi de jandarmi. Acest lucru se numeşte furt calificat şi de aceea le-am făcut plângere penală. Mulţumim jandarmilor pentru operativitate. Mi-a crescut inima să văd că trăim într-un oraş sigur, unde, dacă se întâmplă un astfel de incident, forţele de ordine îşi fac datoria”, a spus Denisa Dogaru, co-proprietar al restaurantului braşovean.

La terasele din Piaţa Sfatului din Braşov, poveştile sunt asemănătoare.  „Se întâmplă mult mai des şi se întâmplă de la oameni de la care chiar nu ne aşteptam, de la familii cu copii la care nota era destul de mare, de la 400 lei în sus, au plecat pur şi simplu”, a declarat Corina Verlot, proprietara unui restaurant.

„Ospătarii spun că cei care au astfel de intenţii sunt greu de prins, mai ales dacă se aşează la mesele de la marginea terasei. După ce mănâncă, se ridică şi se pierd prin mulţime.

Unii clienţi pleacă nu doar cu burta plină, ci şi cu scaune, pături sau decoraţiuni din restaurante. „De la suportul de şerveţele, până la lămpile pe care noi le avem pe mese”, exemplifică Nicoleta Oprică, proprietara unui alt restaurant.