DOCUMENT O minciună cât Înalta Curte. Cum își subminează instanța supremă propria credibilitate

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a emis vineri un comunicat în care denunță o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie”.

Numai că însuși comunicatul ICCJ conține informații false și ușor de dovedit că sunt false.

Înalta Curte acuză că respectiva campanie de denigrare „s-a dezvoltat prin propagarea de informații vădit false referitoare la cauze de impact” – cu referire, evident, la eliberările pe bandă rulantă a unor infractori celebri.

Unul din exemplele cu care Înalta Curte a ales să ilustreze această așa-zisă campanie este materialul publicat de G4Media pe 31 octombrie și intitulat „SURSE Două judecătoare de la Înalta Curte apropiate de Lia Savonea au înlăturat alte 3 judecătoare din dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al afaceristului Horia Simu / Motivul: completul voia să sesizeze Curtea de Justiţie a UE astfel încât faptele să nu fie considerate prescrise”.

Comunicatul Înaltei Curți a caracterizat astfel acest articol: „Propagarea informației false privind presupusa înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, în condițiile în care măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării, (sic!) au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată”. (Păstrăm virgula între subiect și predicat, așa cum a ales autorul comunicatului).

Documentele contrazic Înalta Curte

G4Media a intrat în posesia respectivei încheieri, însoțită de motivare. Din lectura documentului, rezultă fără niciun dubiu că unicul motiv pentru care au fost înlăturați prin recuzare cei trei judecători care judecau dosarul fostului șef ANAF, Șerban Pop, și al omului de afaceri Horia Simu a fost faptul că au pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind modul de aplicare a instituției prescripției.

Inculpații au considerat că prin sesizarea CJUE magistrații care îi judecau s-ar fi antepronunțat asupra verdictului și au cerut recuzarea, iar completul format pentru a analiza cererea de recuzare a decis, cu majoritate de 2-1, să le dea dreptate inculpaților. Au decis pentru recuzare judecătoarele Isabelle Tocan și Valerica Voica (ambele din anturajul șefei ICCJ, Lia Savonea) și s-a opus judecătorul Iulian Dragomir.

Judecătorii Tocan și Voicu au argumentat că prin simpla intenție de a sesiza CJUE la finalul cercetării judecătorești, completul recuzat si-ar fi pierdut imparțialitatea, susținând că sesizarea instanței europene ar fi trebuit făcută la începutul cercetării judecătorești, doar pe baza motivelor de apel invocate de DNA. Lipsa de logică este evidentă: la începutul cercetării judecătorești magistrații nu au tabloul compet al afacerii, ca să decidă în cunoștință de cauză dacă e cazul să sesizeze sau nu CJUE.

Sesizarea CJUE cu întrebări preliminare este un drept suveran al judecătorului român, indiferent de nivelul de jurisdicție la care lucrează, pentru că acesta acționează și în calitate de judecător european. Acest drept nu poate fi sancționat de nimeni.

Niciun alt motiv de recuzare nu a fost invocat de cei doi inculpați, așa cum pretinde comunicatul instanței supreme.

Rejudecare până iese achitare

Dosarul Pop&Simu a avut el însuți o evoluție extrem de sinuoasă. Inițial au fost condamnați definitiv, dar Înalta Curte a admis un recurs în casație, a casat sentința și a trimis dosarul la rejudecare. Curtea de Apel București i-a condamnat din nou, dar Înalta Curte a trimis din nou dosarul la rejudecare. De data asta Curtea de Apel i-a achitat, iar acum se afla în stare de apel la ICCJ, la completul care a intenționat sesizarea CJUE. Complet care, exact pe motiv că a vrut să sesizeze instanța europeană, a fost înlăturat la cererea inculpaților.

DOCUMENTUL INTEGRAL poate fi accesat aici: INCHEIERE 31-10-2025 POP SERBAN