Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a emis vineri un comunicat în care denunță o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie”.
Numai că însuși comunicatul ICCJ conține informații false și ușor de dovedit că sunt false.
Înalta Curte acuză că respectiva campanie de denigrare „s-a dezvoltat prin propagarea de informații vădit false referitoare la cauze de impact” – cu referire, evident, la eliberările pe bandă rulantă ale unor infractori celebri.
Unul din exemplele cu care Înalta Curte a ales să ilustreze această așa-zisă campanie este materialul publicat de G4Media pe 31 octombrie și intitulat „SURSE Două judecătoare de la Înalta Curte apropiate de Lia Savonea au înlăturat alte 3 judecătoare din dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al afaceristului Horia Simu / Motivul: completul voia să sesizeze Curtea de Justiţie a UE astfel încât faptele să nu fie considerate prescrise”.
Comunicatul Înaltei Curți a caracterizat astfel acest articol: „Propagarea informației false privind presupusa înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, în condițiile în care măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării, (sic!) au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată”. (Păstrăm virgula între subiect și predicat, așa cum a ales autorul comunicatului).
G4Media a intrat în posesia respectivei încheieri, însoțită de motivare. Din lectura documentului, rezultă fără niciun dubiu că unicul motiv pentru care au fost înlăturați prin recuzare cei trei judecători care judecau dosarul fostului șef ANAF, Șerban Pop, și al omului de afaceri Horia Simu a fost faptul că au pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind modul de aplicare a instituției prescripției.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2FEXTRAS-MOTIVARE-1024x434.jpg)
Extras motivare
Inculpații au considerat că prin sesizarea CJUE magistrații care îi judecau s-ar fi antepronunțat asupra verdictului și au cerut recuzarea, iar completul format pentru a analiza cererea de recuzare a decis, cu majoritate de 2-1, să le dea dreptate inculpaților. Au decis pentru recuzare judecătoarele Isabelle Tocan și Valerica Voica (ambele din anturajul șefei ICCJ, Lia Savonea) și s-a opus judecătorul Iulian Dragomir.
Judecătorii Tocan și Voicu au argumentat că prin simpla intenție de a sesiza CJUE la finalul cercetării judecătorești, completul recuzat si-ar fi pierdut imparțialitatea, susținând că sesizarea instanței europene ar fi trebuit făcută la începutul cercetării judecătorești, doar pe baza motivelor de apel invocate de DNA. Lipsa de logică este evidentă: la începutul cercetării judecătorești magistrații nu au tabloul compet al afacerii, ca să decidă în cunoștință de cauză dacă e cazul să sesizeze sau nu CJUE.
Sesizarea CJUE cu întrebări preliminare este un drept suveran al judecătorului român, indiferent de nivelul de jurisdicție la care lucrează, pentru că acesta acționează și în calitate de judecător european. Acest drept nu poate fi sancționat de nimeni.
Niciun alt motiv de recuzare nu a fost invocat de cei doi inculpați, așa cum pretinde comunicatul instanței supreme.
Dosarul Pop&Simu a avut el însuși o evoluție extrem de sinuoasă. Inițial au fost condamnați definitiv, dar Înalta Curte a admis un recurs în casație, a casat sentința și a trimis dosarul la rejudecare. Curtea de Apel București i-a condamnat din nou, dar Înalta Curte a trimis din nou dosarul la rejudecare. De data asta Curtea de Apel i-a achitat, iar acum se afla în stare de apel la ICCJ, la completul care a intenționat sesizarea CJUE. Complet care, exact pe motiv că a vrut să sesizeze instanța europeană, a fost înlăturat la cererea inculpaților.
DOCUMENTUL INTEGRAL poate fi accesat aici: INCHEIERE 31-10-2025 POP SERBAN
Injustiție la 🔥 automat marca găștii Savonea.
Inteleg indemnul la furt, dar de ce sa fugi?!?
Tocmai aia-i ideea, ca acum avem in sfarsit solutie, nu trebuie sa mai fugi… Trebuie doar sa furi suficient de mult si sa fi invatat la scoala tabla impartirii.
Justiția din România a devenit cârpa de care își șterg picioarele tâlharii care jefuiesc averea publică.
Este de neînțeles de ce organismele europene nu reacționează la faptul că România nu este un stat de drept, ci este un stat eșuat, a cărui justiție slujește tâlharii.
Discutia pe subiectul asta este de fapt unul mai complex, dar este in fondul sau o discutie pe drept.
CJUE considera ca prescriptia este drept penal formal (adica procedura), deci nu se aplica dreptul penal mai favorabil si se poate prin legislatia europeana aplica standarde diferite de prescriptie (de exemplu UE sa stabileasca ca daca sunt drepturi UE in joc, prescriptia nu opereaza niciodata).
Logica juridica de bun simt iti cam indica ca e drept penal material (pentru ca vizeaza chiar raspunderea penala) si se aplica principiul mitior lex (adica legea penala mai favorabila).
Concluzia este deci ca ICCJ a decis ca se aplica legea din Romania si nu poate prescriptia sa fie suspendata printr-o interpretare a unei instante supranationale, ceva ce de altfel este logic in cadrul constitutional roman.
Ar trebui legiuitorul sa creasca perioada de prescriptie, sincer. Sau sa introduca mecanisme sa se suspende prescriptia mai des pe anumite criterii. Altfel ce se intampla este ca politicienii care au facut o gafa la inceputul carierei (caci vazand ce se intampla in interiorul institutiilor publice, cam orice functionar public poate fi tinut la mana cu o fapta penala cel putin, daca instantele sunt riguroase. ORICE FUNCTIONAR PUBLIC) sa fie inlaturati cand deranjeaza.
Masura prescriptiei este necesara si normala, problema este ca parchetele nu isi fac treaba in anumite dosare. Acolo e de munca.
Savonea comite un abuz când decide că un judecător român nu se poate adresa Curții Europene.
Din păcate toti infractorii sunt protejati atât de procurori cât si de judecatori. In schimb, avertizorii de integritate sunt facuti praf de instantele de judecată si sunt hartuiti moral si discriminati la locurile de munca in proportie de 100%. Toti avertizorii isi pierd locurile de munca dupa avertizările in interes public
Instantei supreme nu-i pasa nici cat negru sub unghie de credibilitatea sa. De ce i-ar pasa?!? Ce-o sa se intample daca a sa credibilitate scade la zero??? O sa se desfiinteze??? Nu, bineinteles.
N-o sa se intample absolut nimic. Motiv pentru care lucrurile se si desfasoara asa cum se desfasoara.
Credibilitatea e irelevanta. De-aia-si si permit unii si altii de la varful justitiei romanesti niste iesiri in decor halucinante. Pentru ca nu le pasa, nu dau doi bani pe ce crede aproape tot restul societatii despre ei.
Ce ESTE relevant, este controlul asupra justitiei in general si asupra ICCJ in special. Asupra ICCJ, CCR si CSM. Cine controleaza aceste trei entitati, controleaza toata justitia. Iar cele trei entitati nu sunt chiar atat de mari si de complexe, nu trebuie mii de oameni ca sa le controleze. Cateva zeci, nu multe, plasate in pozitii-cheie, sunt arhi-suficiente.
Si exact asta s-a si intamplat. Visul Varanului, de-acum 15-20 de ani, a devenit realitate.