Zi crucială pentru Guvernul Bolojan: CCR se pronunță pe legea pensiilor magistraților după două amânări / Reforma, contestată de procurori și judecători, pentru că ar putea să se pensioneze la 65 de ani, cu 70% din ultimul salariu

Curtea Constituțională are programată luni la ora 14.00 pronunțarea pe legea privind reforma pensiilor magistraților, după două amânări ale deciziei. Actul normativ ar putea să prelungească vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor până la 65 de ani, iar pensia în magistratură nu va mai putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu. Reforma pensiilor magistraților a stârnit controverse de proporții în rândul magistraților, mai ales a judecătorilor, care și-au suspendat activitatea cu excepția ”cazurilor urgente”.

• G4Media a arătat, însă, cum judecătorii cu activitatea suspendată de la Curtea de Apel București au judecat cu celeritate cazul Alinei Bica, înregistrat în 30 septembrie 2025, cu primul termen în 2 octombrie și pronunțarea deciziei pe 3 octombrie. Alina Bica. Curtea de Apel București a decis, vineri, 3 octombrie, că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-a executat pedeapsa în Italia cu suspendare și a retras mandatul european de arestare. Decizia Curții de apel București este definitivă. Vezi toate detaliile aici. 

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a transmis la finalul lunii iulie că propunerile Guvernului de modificare a vârstei şi cuantumului pensiilor ar putea determina pensionarea sau demisia „imediată” a peste 1.000 de judecători şi procurori. 

• Cel mai recent exemplu de judecător pensionat la 48 de ani, cu cererea depusă înainte de decizia CCR care ar putea reduce pensia la 70% din valoarea ultimului venit este cel al lui Mihai Udroiu, fost consilier și fin al șefei DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia. Udroiu a făcut parte din completul de judecată de la ÎCCJ care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a suspecților din dosarul Nordis, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă. Ultima decizie a lui Udroiu a fost achitarea fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu. Vezi detalii aici despre Mihai Udroiu. 

La două zile după, șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat public, la Digi24, că o pensie în cuantum de 70% din salariul net, care ar duce la 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel sau 11.000 de lei pentru judecătorii de Tribunal, ”e mică”, în condițiile în care pensia medie la finalul lunii aprilie a fost de 2.759 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de Agerpres. Vezi detalii aici. 

• G4Media a arătat în exclusivitate cum Statul român datora magistraților în urmă cu doi ani restanțe salariale în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care și le-au acordat singuri reprezentând 0,57% din PIB. Citește articolul integral aici. 

Premierul Ilie Bolojan a declarat la finalul lunii august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor nu va trece de Curtea Constituţională, atunci ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”. Bolojan a revenit ulterior, la insistențele mass-media, spunând că ”nu la demisie se gândește acum”:

• ”Am văzut discuțiile legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum, ci la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, să scoatem situația la liman”. Vezi detalii aici. 

După întâlnirea din august cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi Bolojan a continuat ideea reformei pensiilor magistraților și a transmis că ”proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraţilor este în linia normelor europene, însă ţine cont, totodată, atât de aspecte de echitate socială, normalitate şi eficienţă, precum şi de realităţile bugetare şi necesitatea de a reduce cheltuielile de funcţionare ale statului”. Bolojan a transmis și că reforma pensiilor magistraților e jalon în PNRR. Vezi detalii aici și aici. 

În septembrie, Înalta Curtea de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea a decis cu unanimitate în secțiile unite ale Curții Supreme să atace la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați.

Jurnalistul Sorin Ioniță a explicat într-un editorial pentru G4Media de ce reforma pensiilor magistraților este cel mai delicat front din deciziile economice pe care premierul Bolojan își propune să le ia în contextul deficitului bugetar fără precedent:

• ”Premierul deschide cel mai delicat front din războiul lui de durată pentru echilibrarea bugetelor publice, deoarece îşi pune în cap specialii României, cei cu regim de pensionare privilegiat. Şi deşi magistraţii reprezintă în jur de 5% din numărul acestor speciali, categoria lor e cea mai vizibilă, atât pentru că discrepanţa între contribuţie şi beneficiu e mare, cât şi pentru că sunt primii care sar la bătaie când cineva murmură la adresa privilegiilor”. Citește editorialul integral aici. 

Jurnalistul Dan Tăpălagă a explicat, de asemenea, cum magistrații și-au dedicat cariera în ultimii ani privilegiilor financiare care le-au fost acordate sau pe care și le-au acordat singuri prin hotărâri judecătorești, ajungând in situația de a se pensiona cu o vechime de doar 25 de ani și cu pensii mai mari decât salariile:

• ”Atunci când guvernul a intervenit legislativ pentru a corecta această autoguvernare lipsită de orice răspundere, magistrații au intrat în grevă”. Citește editorialul integral aici. 

G4Media a arătat ce venituri și averi au magistrații greviști și cum șefii Curților de apel au declarat venituri lunare între 5.000 și peste 20.000 de euro, în timp ce procurorii Parchetului General au venituri între 5.000 și 8.000 de euro pe lună.

De asemenea, G4Media a arătat cum mai mulți șefi din Justiție au declarat venituri anul trecut din salarii și restanțe salariale mai mari de 1 milion de lei ceea ce înseamnă venituri lunare între 17.000 şi 22.000 de euro pe lună. Citește ancheta integrală aici.