Cercetătorii au descoperit că emisfera nordică a Pământului se întunecă mai repede decât cea sudică.

Oamenii de știință spun că jumătatea nordică a Pământului se întunecă mai repede decât cea sudică, reflectând mai puțină lumină solară înapoi în spațiu și absorbind mai multă energie solară, transmite Euronews.

Un nou studiu bazat pe mai mult de două decenii de date satelitare arată această schimbare mică, dar constantă, în echilibrul energetic al planetei.

Cercetătorii indică aerul mai curat, topirea gheții și schimbările mici, dar semnificative, în norii ca factori cheie ai acestei schimbări.

Radiația cu undă scurtă și undă lungă

Øivind Hodnebrog, cercetător principal la Centrul Norvegian pentru Cercetări Internaționale privind Clima (CICERO), a declarat că rezultatele indică o schimbare în cantitatea de radiație solară care ajunge pe Pământ în comparație cu căldura radiată înapoi în spațiu.

„Ceea ce constatăm în acest articol este că această creștere este mai mare în emisfera nordică decât în emisfera sudică”, a spus el.

La baza acestui proces se află echilibrul dintre radiația cu undă scurtă și cea cu undă lungă. Radiația cu undă scurtă provine de la Soare – lumina vizibilă și ultravioletă care ajunge la suprafața Pământului. O parte din aceasta este reflectată direct înapoi în spațiu de nori, gheață și alte suprafețe luminoase.

„Iar radiația cu undă lungă este cea emisă de sistemul terestru”, a spus Hodnebrog. „Deci, prin creșterea radiației solare absorbite, se produce o întunecare a Pământului**”.* *

De ce se întunecă Pământul văzut din spațiu?

Cercetătorii au afirmat că mai mulți factori determină această schimbare. Unul dintre cei mai importanți este aerul mai curat.

Cu zeci de ani în urmă, cerul deasupra Europei, Americii de Nord și Chinei era plin de aerosoli reflectori – particule minuscule care reflectau lumina soarelui înapoi în spațiu. Pe măsură ce acești poluanți au scăzut datorită eforturilor sporite de combatere a schimbărilor climatice, a scăzut și capacitatea planetei de a devia razele soarelui.

„Când elimini aceste particule reflectorizante, înseamnă că o cantitate mai mare de lumină solară este absorbită. Ele nu numai că reflectă lumina solară, dar afectează și norii”, a spus Hodnebrog.

„Deci, când ai poluare cu aerosoli, norii devin mai luminoși, ceea ce duce la o răcire. Și, din nou, când cureți aerosolii, norii devin și ei mai întunecați, iar acesta este un efect major”, a adăugat el.

Aerul mai curat schimbă și modul în care se formează norii, făcându-i puțin mai întunecați și mai puțin reflectanți.

Între timp, topirea gheții și a zăpezii din Arctica expune suprafețele mai întunecate ale oceanului și ale uscatului, care absorb și mai multă căldură.

Cercetătorii spun că această tendință de întunecare s-ar putea să nu fie permanentă. Modul în care va evolua va depinde de emisiile viitoare de gaze cu efect de seră, de nivelurile de poluare cu aerosoli și de modul în care sistemul climatic răspunde la căldura suplimentară.