Regimul Putin amenință iar Republica Moldova după ce Chișinăul a anunțat investiții în apărarea securității

Iritată de noua Strategie Militară aprobată de Guvernul de la Chișinău, care prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare, Rusia amenință din nou Republica Moldova, arată o analiză semnată de Vitalie Călugăreanu pentru Deutsche Welle.

Pe ultima sută de metri de mandat, Guvernul moldovean condus de Dorin Recean a aprobat Strategia Militară a Republicii Moldova pentru anii 2025-2035 – un document aliniat la noua Strategie Națională de Securitate în care Rusia apare ca principală amenințare pentru Moldova.

Primii au reacționat exponenții partidelor pro-ruse, liderii locali ai grupării criminale Șor și separatiștii de la Tiraspol. Aceștia au acuzat populist Guvernul că irosește banii pe înarmare în loc să mărească pensiile. De asemenea, au reanimat o teză mai veche a propagandei ruse potrivit căreia „Maia Sandu și Occidentul vor să bage Moldova în război.”

Occidentalizarea armatei, o prioritate

Premierul Recean a anticipat reacțiile. El a spus că de fiecare dată când se iau decizii cu privire la apărarea statului, la Chișinău apar voci isterice care, fiind la guvernare, au ținut domeniul în „mizerie și dezordine.”

„Avem un obiectiv foarte clar: să investim în primul rând în oameni, în Armata Națională a Republicii Moldova. Ei (sateliții Kremlinului – n.n.) vor în continuare o Moldovă slabă pentru că asta convine statului agresor. Ei ridică în slăvi Kremlinul, dar uită să spună că Rusia cheltuie 7% din PIB pentru războaie și 32% din buget. Fiecare al 3-lea dolar din bugetul Kremlinului merge să omoare copii, tineri și oameni din Ucraina. Noi vom continua să dezvoltăm Armata Națională, să ne apărăm patria și să contribuim la pacea și securitatea globală”, a menționat Dorin Recean.

Noua Strategie Militară a Moldovei conține un program de modernizare tehnologică, de consolidare a capabilităților defensive și de aliniere la standardele europene și internaționale, inclusiv creșterea efectivului până la 10.500 de persoane.

Strategia a fost elaborată pornind de la principiul de neutralitate a Republicii Moldova și reieșind din aspirațiile statului de a deveni membru al UE. Elementul central va fi dezvoltarea „unei capacități credibile de apărare” a Armatei Naționale – principala componentă a Forțelor Armate.

Aceasta se va baza pe „descurajare, reacție rapidă și rezistență” în fața amenințărilor și riscurilor militare, inclusiv hibride. Accent se va pune pe occidentalizarea armatei și trecerea la o nouă organizare a Forțelor Armate, în sensul creării unor structuri (unități) noi.

Cu alocații sub 1% din PIB, strategia rămâne „teorie”

În 2024, bugetul Ministerului Apărării de la Chișinău a ajuns la 0,65% din PIB. În anii guvernați de forțe pro-ruse alocațiile pentru armată abia dacă ajungeau la 0,2%. Banii nu ajungeau nici pentru alimentația soldaților, ofițerii fiind nevoiți să vină la serviciu cu mâncare la pachet.

Experții militari susțin că noua Strategie Militară va rămâne doar „o foaie de parcurs teoretică” atâta timp cât alocațiile pentru apărare vor fi sub 1% din PIB.

Prin strategia aprobată, Guvernul moldovean se angajează să crească treptat resursele pentru apărare – obiectivul de 1% din PIB urmând să fie atins până în 2030. Guvernul susține că aceste investiții sunt necesare în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și din cauza staționării ilegale, în regiunea transnistreană, a unui contingent de trupe ruse (1500 de militari).

Acești militari gestionează în regiunea transnistreană diverse obiecte de infrastructură militară, care conțin un arsenal militar necontabilizat (depozitul de la Cobasna), stocat în condiții necunoscute și fără posibilitatea de control sau verificare din partea autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

Documentul aprobat de Guvernul de la Chișinău evaluează riscul unei invazii militare convenționale drept „de nivel mediu”, însă avertizează că, în cazul producerii unui asemenea scenariu, conflictul ar fi de intensitate mare, necesitând mobilizarea totală a resurselor umane, materiale și instituționale ale statului pentru apărarea Republicii Moldova.

Rusia recurge la argumentul prin care și-a justificat invazia asupra Ucrainei

După aprobarea noii Strategii Militare de către Guvernul de la Chișinău, au urmat mai multe reacții și amenințări din partea Moscovei. Ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a spus că „Moldova se transformă într-un focar care afectează securitatea cetățenilor ruși”.

„Renunțarea de către Chișinău la politica sa de militarizare și de transformare a țării într-o bastion anti-rus, precum și respectarea strictă a neutralității constituționale ar fi o garanție puternică a păcii și stabilității în Republica Moldova. Dacă teritoriul moldovean va deveni un focar de amenințări care afectează direct securitatea cetățenilor noștri (și vă reamintesc că sunt aproximativ 300.000 aici), vom lua toate contramăsurile necesare”, a menționat Ozerov într-un comentariu publicat de „Izvestia”.

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a acuzat-o pe Maia Sandu că promovează o „politică antirusească distructivă pentru Moldova”, inclusiv prin închiderea instituțiilor de presă rusești.

Mai mult, Zaharova a spus că, „în pofida statutului de neutralitate consfințit prin Constituție, Chișinăul nu-și ascunde aspirațiile de a deveni parte a sistemului de securitate al NATO”. Ea a menționat că prin creșterea cheltuielilor pentru apărare Moldova vrea să-și sincronizeze sistemul de apărare cu NATO în detrimentul bunăstării oamenilor: „Locuitorii Republicii Moldova înțeleg că proiectul integrării europene care le este impus și apropierea de NATO le privează țara de un viitor demn și o transformă într-un teritoriu al fărădelegii și sărăciei”, a spus purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Maia Sandu: „Trebuie să ne protejăm de dronele lor”

Întrebată despre aceasta în cadrul unei emisiuni TV, Maia Sandu a spus că „Moscova a întârziat cu amenințările”: „Noi am aprobat încă acum un an și jumătate Strategia Securității Naționale în care am spus că principalele amenințări la adresa Republicii Moldova sunt agresivitatea Rusiei și corupția. Am observat că, după alegerile din 28 septembrie din Moldova, Moscova a tăcut. A fost șocată că noi am reușit să ne apărăm suveranitatea (în pofida atacurilor hibride rusești și a corupției electorale – n.n.). După câteva zile au venit cu tot felul de acuzații. Noi nu ne implicăm în alegerile din Rusia și cerem ca Rusia să facă la fel. Știm că sperietorile vor continua, inclusiv aceste declarații lipsite de respect față de Republica Moldova. Dar nu există alte riscuri pentru Moldova decât aceste imixtiuni hibride. Atunci când ne reproșează că vrem să ne protejăm militar țara, ar trebui să se uite în bugetul lor și să vadă cu cât au crescut la ei cheltuielile militare. Pentru că finanțează la nesfârșit războiul în detrimentul standardelor de viață ale oamenilor din Rusia. Noi investim și în drumuri, și în sănătate și în școli. Dar da, trebuie ne protejăm de dronele lor. Așa că o să investim și în capacitatea noastră de ne proteja cetățenii”, a spus Maia Sandu.

Potrivit ei, Rusia vrea să folosească Moldova. Și nu doar Moldova.

„Uitați-vă ce încearcă să facă în Azerbaidjan. Următoarea țintă a Rusiei va fi Armenia, pentru că acolo sunt alegeri. Ceea ce n-au reușit să facă în Moldova, vor încerca cu siguranță să facă acolo. Ei nu se pot obișnui cu ideea că suntem un popor și ne decidem singuri soarta. Copiii noștri nu trebuie să se teamă că vor fi arestați dacă cântă pe drum, așa cum s-a întâmplat zilele trecute cu o tânără din Sankt-Petersburg. Vrem ca copiii noștri să trăiască în libertate și să se simtă în siguranță, să cânte, să creeze și să danseze… „.

În ceea ce privește reproșul Kremlinului vizând cooperarea cu NATO, șefa statului a explicat în ce constă cooperarea Moldovei cu Alianța: „În această vară, când am descoperit că avem o vulnerabilitate enormă pe securitate cibernetică, NATO a fost cea care a mobilizat resurse și a cumpărat echipamente pentru Republica Moldova ca noi să putem asigura integritatea alegerilor, ca să nu se bage rușii în sistemul nostru și să schimbe cifrele. Și o să continuăm dacă NATO o să vrea să ne ajute în continuare cu echipamente care sunt foarte scumpe. Pentru că degeaba investim în digitalizare, dacă nu investim și în securitate cibernetică. Altfel creăm vulnerabilități”, a conchis Maia Sandu.

Șefa Comisiei Electorale Centrale din Moldova, Angela Caraman, a anunțat săptămâna aceasta că, în ziua scrutinului parlamentar din 28 septembrie, infrastructura CEC a fost supusă uneia dintre cele mai ample campanii cibernetice înregistrate vreodată – aproape 1 miliard de atacuri într-o singură zi. Acestea au avut ca țintă blocarea infrastructurii critice electorale din Moldova.