EXCLUSIV DOCUMENT Statul datora magistraților în urmă cu doi ani restanțe salariale în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care și le-au acordat singuri reprezentând 0,57% din PIB / Din aceste sume s-au plătit doar jumătate până în prezent – surse / Ce a declarat Nicușor Dan despre magistrați

O notă de informare întocmită de Ministerul Finațelor cu titlu confidențial discutată în Guvernul Ciolacu la data de 23 august 2023, obținută de G4Media.ro, trăgea un semnal de alarmă în ce privește sumele uriașe pe care bugetul de stat le datora magistraților ca urmare a miilor de hotărâri judecătorești definitive prin care judecătorii și procurorii au câștigat drepturi salariale restante. În urmă cu doi ani, conform notei întocmite de Ministerul de Finanțe  condus pe atunci de Marcel Boloș, statul datora magistraților peste 5,2 miliarde de lei ca urmare a acestor hotărâri definitive, adică peste 1 miliard de euro. Potrivit informațiilor obținute de G4Media.ro, până la acest moment s-au plătit cam jumătate din sumele restante.

La restanțele de mai sus s-au adăugat alte patru miliarde de lei reprezentând sume stabilite prin acte administrative de conducătorii principalelor instituții din justiție: Înalta Curte, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Ele se adaugă restanțelor datorate ca urmare a hotârârilor judecătorești definitive obținute de magistrați în instanțe (adică ei au cerut și tot ei au judecat). Datoria totală a statului se ridica în urmă cu doi ani la 9,1 miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de euro, reprezentând 0,57% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

Vezi un fragment din documentul obținut de G4Media.ro 

Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 29 iulie că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza legii salarizării care este „neclară, interpretabilă”. Bolojan a mai spus atunci că guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei. 

Despre fenomenul prin care magistrații își cresc la nesfârșit propriile salarii prin decizii pe care tot ei le judecă a scris și Rise Project în la începutul lunii iulie într-o anchetă intitulată ”A treia putere în Stat: Banul”

”Magistratii nu sunt singura categorie profesionala care a câștigat prin hotărâri judecătorești drepturi salariale. Profesorii au, ca total, nu individual, sume și mai importante. Legislația a fost făcută deficitar, s-a speculat și s-a câștigat pe diverse aspecte. Noi i-am cerut lui Predoiu o lege clara de salarizare încă din 2008, de la primul lui mandat la Ministerul Justiției. Dar nu a făcut nici măcar vreun draft”, a declarat pentru G4Media.ro liderul unei organizații profesionale din justiție.

Conform documentului obținut de G4Media.ro, sumele de mai sus reprezintă drepturi salariale formulate de magistrați și personalul auxiliar din sistemul judiciar, respectiv acțiuni în pretenții, contestații la executările silite demarate împotriva Ministerului FInanșelor, în baza hotărârilor judecătorești definitive, prin care au fost acordate drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar din sistemul judiciar.

Astfel, potrivit situațiilor financiare pe anul 2023, soldul datoriilor privind drepturile de natură salarială reprezenta:

• sume prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii și daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titlurile executorii
• sume stabilite prin acte administrative emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii

Datoria totală în valoare de 9,1 miliarde de lei reprezentând 0,57% din PIB a fost înregistrată pe parcursul ultimilor ani, dar mai mult de 80% din sume au fost înregistrate în anul 2023.

• Milionarii din Justiție: Ce venituri din salarii au raportat anul trecut şefii magistraturii / O adjunctă de la Înalta Curte are bărci și casă în Grecia / Un secretar de stat din Ministerul Justiției are aproape 2 milioane de euro / Judecătorul CCR Geani Stan şi-a luat apartament în Marbella
• Ce venituri și averi au magistrații greviști / Șefii Curților de apel au declarat venituri lunare între 5.000 și peste 20.000 de euro / Procurorii Parchetului General, venituri între 5.000 și 8.000 de euro pe lună

Context 

Nicușor Dan a declarat, duminică la Chișinău, că a solicitat liderilor coaliției ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat în următorii 15 ani, nu în 10 ani cum este prevăzut în proiectul adoptat de Guvern. Șeful statului consideră că magistrații din România au muncit de două, trei ori mai mult ca cei din alte țări europene, relatează Digi24.ro. Potrivit unor surse G4Media, premierul Ilie Bolojan a fost iritat de declarațiile președintelui Dan, pe motiv că-i subminează proiectul de reformă în privința legii de pensionare a magistraților.

„Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene. Față de un aviator din România muncește cât un aviator din Spania, un polițist din România lucrează cât un polițist din Franța, un militar din România lucrează cât un militar din Germania.

Magistrații, și am avut exercițiul ăsta, aproape zilnic o perioadă și săptămânal în perioada cât am fost primar, magistrații din România au muncit anii aceștia de două, trei ori mai mult decât omologii lor din țări europene.

Atunci pentru un om care mai are un an până la pensie, eu cred că e rezonabil, dat fiind contextul complicat fiscal în care ne aflăm, să îi cerem să lucreze dublu”, a afirmat Nicușor Dan, întrebat dacă a avut și alte recomandări pentru coaliție privind vârsta de pensionare a magistraților, duminică la Chișinău.

„Mai are un an, să lucreze doi, mai are trei ani până la pensie, să lucreze șase. Mai mult mi se pare excesiv, dat fiind faptul că ei au muncit toată perioada asta”, a mai spus președintele României. Chesitonat despre cuantumul pensiei procurorilor şi judecătorilor care nu va depăși 70% din ultimul salariu și dacă are șanse să treacă proiectul de CCR, Nicușor Dan a răspuns:

„Bineînțeles că m-am uitat și pe deciziile CCR mai vechi”. „Nu pot să spun eu ce va face CCR față de această această măsură. Așa cum am văzut procesul s-a lucrat cu grijă și citind toate deciziile CCR de până acum”, a completat el.

Vârsta de pensionare pentru magistraţi va creşte treptat până la 65 de ani, iar pensia procurorilor şi judecătorilor nu va depăşi 70% din ultimul salariu, potrivit proiectului de lege adoptat vineri de Executiv, a anunțat premierul Ilie Bolojan.

„Acest proiect de lege rezolvă două din cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa Justiţiei. Când ai 48 de ani, când ai maturitatea profesională, poţi să asiguri pentru mulţi ani înainte servicii publice pentru cetăţenii ţării noastre. Practic, acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, până la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii zece ani, aşa cum este propus în acest pachet”, a explicat șeful Executivului, într-o conferință de presă susținută după ședința de la Palatul Victoria.