Ucraina: Au scris rușii planul de pace al lui Trump?

Oamenii președintelui rus Vladimir Putin sunt suspectați că ar fi autorii planului de pace în 28 de puncte prin care Statele Unite încearcă să pună capăt războiului dintre Kiev și Moscova, care durează de aproape patru ani de zile, susțin analiști americani. Emisarul Kirill Dmitriev, un businessman educat la Harvard și supranumit “Omul care îi șoptește lui Trump,” este arătat cu degetul ca fiind cel care a redactat documentul ce vrea să oprească invazia rusă în Ucraina. Planul a fost criticat dur de comunitatea internațională.

Un document problematic

• Un plan de pace pentru Ucraina cu 28 de puncte, publicat zilele trecute de Axios și confirmat ulterior de Casa Albă, ar fi fost redactat de către oficiali ruși, susțin mai mulți ziariști de peste ocean.
• Documentul ar trebui să deschidă calea către un armistițiu imediat și un acord pe termen lung între Ucraina și Rusia, însă a fost întâmpinat cu scepticism și, în multe cazuri, cu respingere fermă. Criticii au atras atenţia că planul oferă Rusiei concesii esenţiale în materie de teritoriu şi securitate, punând Ucraina în faţa unor alegeri imposibile.
• Planul de pace propune o serie de măsuri pentru încetarea războiului, dar multe dintre ele sunt considerate inacceptabile pentru Ucraina deoarece ar implica cedarea unor teritorii neocupate, limitarea armatei, renunțarea la NATO și recunoașterea de facto a unor zone ca rusești.
• Alte puncte sunt vagi sau lipsesc detalii critice privind garanțiile de securitate. Documentul pare să ofere concesii majore Rusiei, inclusiv reintegrare economică și returnarea unor active înghețate, în timp ce obligă Ucraina la compromisuri asupra suveranității sale.

Propunerile principale ale planului prevăd:

Teritoriu și armată

Articolul continuă mai jos

Redacția

Secretarul armatei SUA s-a întâlnit cu o delegaţie rusă la Abu Dhabi, în procesul de mediere a acordului de pace cu Ucraina – oficial american

Redacția

Jordan Bardella, favorit clar la alegerile prezidențiale din 2027, în Franța, potrivit unui nou sondaj / Liderul de extremă dreapta are 30 de ani

• Ucraina ar trebui să se retragă din părțile din Donețk pe care încă le controlează; zona ar deveni “zonă tampon” demilitarizată, recunoscută internațional ca teritoriul Federației Ruse.
• Ucraina ar ceda Rusiei de facto Crimeea, Luhansk și Donețk.
• Liniile frontului în sud (Kherson, Zaporijnia) ar fi înghețate; Rusia ar renunța la teritoriile ocupate în alte regiuni (parțial în Harkov, Sumy, Mikolaiev).
• Dimensiunea Forțelor Armate ale Ucrainei ar fi limitată la 600.000 de militari.

Securitate și garanții

• Suveranitatea Ucrainei ar fi “confirmată,” iar Rusia, Ucraina și Europa ar semna un acord de neagresiune.
• Ar exista garanții de securitate pentru Ucraina, dar nu există detalii privind cine le oferă sau cum sunt activate.
• În caz de reinvazie rusă: “răspuns militar coordonat” și reactivarea sancțiunilor.
• Dacă Ucraina lansează rachete asupra orașelor Moscova și/sau Sankt Petersburg, garanțiile devin nule.

NATO, UE și politica externă a Ucrainei

• Ucraina ar modifica Constituția pentru a renunța permanent la aderarea la NATO.
• NATO ar trebui să introducă o clauză oficială prin care Ucraina să nu poată fi admisă niciodată.
• Ucraina ar putea avansa spre UE și ar primi acces preferențial la piața europeană.
• NATO nu ar avea voie să staționeze trupe în Ucraina.
• Avioane europene ar fi staționate în Polonia.
• Ucraina ar fi obligată să rămână “stat nenuclear.”

Alegeri și guvernare

• Ucraina ar organiza alegeri anticipate în 100 de zile după acord (teoretic ele sunt posibile doar dacă se ridică legea marțială).

Rusia și reintegrarea internațională

• Rusia ar fi reintegrată în economia globală.
• Rusia ar fi invitată înapoi în G8.
• 100 miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei printr-un mecanism condus de SUA; SUA ar primi 50% din profituri. UE ar adăuga încă 100 miliarde de dolari pentru reconstrucție.
• Restul activelor ar merge într-un vehicul de investiții SUA-Rusia, ceea ce ar permite Moscovei să recupereze parțial fonduri.

Comentatorii stăini au remarcat că din plan lipsesc însă câteva lucruri notabile, printre care:

• Nu sunt menționate niciun fel de restricții pe armamentul ucrainean existent sau pe industria de apărare (inclusiv rachete cu rază lungă ucraineană).
• Nu există nicio detaliere operațională a garanțiilor de securitate (cine intervine, cum, în ce condiții).
• Nu este specificată nicio obligație pentru Rusia de a renunța legal la pretențiile asupra Ucrainei.

Reacția imediată a guvernului de la Kiev a fost negativă. Consilierii președintelui Volodimir Zelenski au declarat că orice cadru care ar obliga Ucraina să se retragă din anumite zone din Donețk sau să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO este “inacceptabil.”

Oficialii de la Kiev s-au plâns că planul ar “îngheța conflictul în termenii Rusiei” și ar cimenta pierderile teritoriale.

Surse guvernamentale de la Kiev au afirmat, de asemenea, că propunerea “subminează suveranitatea ucraineană” şi “lasă țara vulnerabilă unui nou atac” din partea Moscovei.

Liderii ucraineni insistă că nicio pace durabilă nu este posibilă dacă Rusia păstrează teritoriile ocupate și avertizează că garanțiile vagi de securitate nu pot înlocui aderarea la NATO. Mulți experți împărtășesc această poziție, argumentând că garanțiile parțiale pot încuraja Rusia să reia agresiunea în viitor.

De partea sa, Administrația de la Washington a calificat inițial planul drept cea mai ambițioasă inițiativă diplomatică de la începutul războiului din Europa de Est, dar a semnalat ulterior că documentul este o schiță, care poate fi îmbunătățită.

De exemplu, confruntat cu avalanșa de reacții negative, Trump a spus deja că documentul nu este oferta finală pentru cei din Kiev.

La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a admis că nu este vorba despre un plan de pace definitiv și că “încă mai este de lucru.”

Șeful diplomației americane a făcut aceste afirmații duminică seara, după discuțiile de criză purtate la Geneva cu delegațiile de negociere ale Ucrainei și Europei.

“Dar suntem mult mai avansați acum, la această oră, decât eram când am început în această dimineață și cu siguranță decât eram acum o săptămână,” a adăugat el, refuzând însă să intre în detalii privind principalele puncte de blocaj.

Rubio a mai spus că orice nou plan trebuie să fie agreat cu Rusia, care nu a comentat public ultimele evoluții.

Inițial, SUA a dorit să avanseze rapid cu “un calendar agresiv” privind propunerile sale, dând Ucrainei termen până pe 27 noiembrie pentru a fi de acord. Rubio a spus că un acord ar putea fi atins până la Thanksgiving, sau înainte, sau chiar după sărbătoarea americană.

Luni, SUA și Ucraina au prezentat un plan de pace în 19 puncte, mult mai favorabil pentru Kiev, dar care amână pentru mai târziu cele mai sensibile chestiuni politice.

În ceea ce privește poziția Moscovei, BBC a notat că reacția Rusiei a fost până acum una prudentă, dar Putin a spus că ar putea fi “baza” pentru o înțelegere de pace.

The Guardian a adăugat că Moscova este aproape sigur că va respinge contrapropunerea apărută luni, ceea ce ar readuce procesul la punctul de plecare. (https://www.theguardian.com/world/2025/nov/24/disarray-over-leaked-us-russia-peace-plan-is-ideal-scenario-for-putin)

Planul Rusiei?

Deși prezentat initial ca planul Casei Albe, documentul cu 28 de puncte pare să fi fost redactat de către oamenii lui Putin, au spus mai mulți analiști americani.

Ziariștii de peste ocean au susținut că emisarul lui Putin, Kirill Dmitriev, ar fi cel care a eleborat documentul și l-a oferit celor de la Axios. Faptul că negociatorul rus “a scurs” elemente ale planului în presa americană sugerează că Kremlinul consideră documentul acceptabil, susțin experții.

Unii analiști cred că Rusia vede în acest cadru o modalitate diplomatică de a-și consolida câștigurile, în timp ce obține ridicarea treptată a sancțiunilor.

Potrivit BBC, este cunoscut faptul că trimisul special rus a petrecut trei zile la Miami cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, discutând acest plan, alimentând sugestiile unui acord făcut pe ascuns în favoarea Moscovei.

Opinie împărtășită și de cei de la The Guardian, care au spus că documentul a fost redactat în mare parte în Florida de Witkoff și Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei.

Cei de la Daily Mail au scris că suspiciunile legate de implicarea Moscovei în redactarea planului au apărut după ce Witkoff a scris pe X, ca răspuns la un articol al unui jurnalist de la Axios despre plan: “Trebuie să fi primit asta de la K.”

Internauții au început imediat să speculeze că acel “K” era Dmitriev.

Keir Giles, autorul Handbook of Russian Information Warfare, a spus: “Ei (rușii) fac astfel de lucruri ca operațiuni de modelare, pentru a fixa un anumit rezultat în mintea publicului și a presei occidentale, astfel încât toți ceilalți să fie nevoiți să pornească defensiv.”

În acest context, o sursă apropiată Administrației de la Washington a declat pentru The Telegraph: “Asta nu a fost o negociere. Sunt literalmente ideile Rusiei, dactilografiate.”

Potrivit informațiilor, planul pare a fi fost elaborat de Dmitriev și Witkoff, în timp ce Ucraina și o parte din Administrația Trump au fost ținute în întuneric.

În weekend, Administrația Trump a fost de altfel nevoită să nege afirmațiile conform cărora planul ar fi fost scris inițial în rusă și tradus apoi în grabă în engleză.

Meaghan Mobbs, fiica general-locotenentului Keith Kellogg – trimisul special al SUA pentru Ucraina, care a anunțat săptămâna trecută că își va părăsi funcția -, a afirmat că proiectul de plan avea numeroase greșeli de traducere, precum și vocabular politic specific Rusiei.

Afirmațiile au fost susținute și de surse interne care au spus că Marco Rubio a fost rugat să prezinte documentul Senatului, informându-i că “nu era planul administrației” și era “în esență lista de dorințe a rușilor.”

O sursă a declarat de altfel: “Misiunea lui Marco a fost să-l vândă Senatului. Acolo este forța. Practic a dat de înțeles că era un acord rusesc și că nu negociase nimic.”

Această dezvăluire a contrazis poziția Casei Albe, care a afirmat că planul a fost aprobat de președintele Trump, fiind redactat de oficialii săi.

După apariția declarațiilor contradictorii, Rubio a declarat că propunerea de pace a fost “redactată de SUA.”

“Este oferită ca un cadru solid pentru negocierile în curs. Se bazează pe contribuții din partea Rusiei. Dar se bazează și pe contribuții anterioare și actuale din partea Ucrainei,” a punctat pe X principalul diplomat american.

Dmitriev a negat și el că ar fi divulgat proiectul, scriind pe X: “Unele articole false au afirmat că Rusia a scurs planul SUA către Axios. Barak Ravid (ziaristul de la Axios) poate confirma că Rusia nu a scurs planul sau existența/detaliile acestuia. Pentru a evita neînțelegerile/interpretările greșite și pentru a asigura claritatea, conversațiile telefonice cu jurnaliștii sunt înregistrate.”

“Omul care-i șoptește lui Trump”

Cine este însă Kirill Dmitriev, considerat de unii propagandistul lui Putin și de alții cheia păcii cu Ucraina?

Născut în 1975, Dmitriev are o înțelegere profundă a Statelor Unite, după ce a studiat și a lucrat acolo timp de câțiva ani.

Șef al Fondului Rus pentru Investiții Directe (RDIF), el cunoaște foarte bine și Ucraina, unde a crescut. (Un prieten susține că, la 15 ani, Dmitriev ar fi participat la proteste pro-democrație la Kiev înainte de căderea Uniunii Sovietice).

El a jucat un rol central în inițiativele diplomatice ruso-americane încă de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump.

“Suntem convinși că suntem pe drumul spre pace, iar ca pacificatori trebuie să o realizăm,” a spus Dmitriev la o conferință din Arabia Saudită la sfârșitul lui octombrie.

Dmitriev și Witkoff par să fi colaborat pentru prima dată în februarie 2025, când trimisul lui Putin a contribuit la eliberarea unui profesor american dintr-o închisoare rusă.

“Există un domn din Rusia, îl cheamă Kirill, și a avut un rol major în asta. A fost important. A fost un interlocutor esențial care a făcut legătura între cele două părți,” a declarat Witkoff la momentul respectiv.

Câteva zile mai târziu, când diplomați americani și ruși s-au întâlnit în Arabia Saudită, punând efectiv capăt izolării diplomatice a Rusiei în Occident, Dmitriev a participat la discuții privind relațiile economice.

Abordarea directă a lui Dmitriev față de oficialii Administrației Trump nu a dat însă întotdeauna roade, a scris BBC.

Când Trump a anunțat luna trecută sancțiuni asupra celor două mari companii petroliere ruse, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, l-a numit pe emisarul lui Putin “propagandist rus” pentru că a sugerat că acestea vor duce la prețuri mai mari la pompă în SUA.

Pe de altă parte, ziariștii au mai observat că, spre deosebire de majoritatea anturajului lui Putin, trimisul rus se simte în largul lui într-un studio TV american. El este atent să laude abilitățile diplomatice ale lui Trump în timp ce prezintă publicului occidental narațiunea guvernului rus în propria lor limbă.

“Nu sunt militar… dar poziția armatei ruse este că lovesc doar ținte militare,” a spus el recent la CNN, la câteva zile după ce o grădiniță a fost bombardată în orașul ucrainean Harkov. “Eu doar lucrez pentru a menține dialogul și pentru a mă asigura că conflictul se încheie cât mai curând posibil.”

Dmitriev nu este, într-adevăr, om de armată; este un specialist în investiții private, cu simț comercial, l-a descris BBC.

În 2022, în timpul președinției lui Joe Biden, Trezoreria SUA l-a numit “un aliat cunoscut al lui Putin” și a impus sancțiuni asupra RDIF, pe care îl conduce din 2011.

“Deși oficial este un fond suveran, RDIF este considerat pe scară largă un fond de bani pentru Putin și un simbol al cleptocrației ruse,” a spus instituția americană.

Sancțiunile le interzic în mod efectiv cetățenilor și companiilor americane să aibă relații cu el. Totuși, Dmitriev a primit o derogare specială care i-a permis să ajungă la Miami, unde a fost negociat planul în 28 de puncte pentru încheierea războiului din Europa de Est.

Ucraina a impus sancțiuni împotriva lui pentru presupuse crime împotriva Ucrainei și ucrainenilor.

Potrivit unor informații, Dmitriev a acumulat o avere imobiliară împreună cu soția sa, prezentatoarea TV Natalia Popova. Aceasta este prietenă și colegă cu fiica lui Vladimir Putin, Katerina Tihonova – și adjunctă la firma tehnologică a acesteia, Innopraktika. Dmitriev este, de asemenea, considerat parte din cercul ei.

Ascensiunea lui la vârf în Moscova este departe de copilăria sa din Kiev, ca fiu al doi oameni de știință. Tatăl său este un biolog celular cunoscut în Ucraina, iar mama sa este genetician.

Vocația sa academică poate să-i fi influențat decizia de a folosi fondul suveran rusesc pentru a finanța vaccinul rusesc împotriva Covid, Sputnik V.

Unele surse spun că Dmitriev l-a întâlnit pentru prima dată pe liderul rus la începutul președinției acestuia, în 2000, dar nu a fost mereu de acord cu opiniile lui.

Legătura lui Dmitriev cu SUA a început în 1990, când a participat la un program de schimb de studenți în New Hampshire, unde un ziar local îl cita subliniind identitatea națională a Ucrainei: “Ucraina a avut o lungă istorie ca națiune independentă înainte de a deveni parte a imperiului rus.”

Dmitriev s-a întors mai târziu în SUA ca student și a scris o teză despre privatizarea din Ucraina la Universitatea Stanford. În propunerea tezei susținea că această cercetare îl va “pregăti mai bine pentru a contribui la procesul de reformă în Ucraina.”

După un MBA la Harvard, a lucrat pentru McKinsey în Los Angeles, Praga și Moscova, apoi s-a alăturat Fondului de Investiții SUA-Rusia, creat de SUA pentru a facilita tranziția Rusiei la economia de piață.

În 2007, el s-a întors în Ucraina, la conducerea Icon Private Equity, un fond de investiții cu birouri la Kiev și Moscova. La momentul respectiv, Dmitriev a deplâns “instabilitatea” politică a Ucrainei și a sugerat că Rusia era mai bine pregătită pentru a răspunde crizei financiare globale.

De asemenea, el a fost invitat frecvent la talk-show-uri, iar în 2010 avertiza că Ucraina riscă un “Holodomor economic” dacă urmărește o politică de izolare față de Rusia – o referire la foametea din anii 1930 provocată de Stalin.

În 2011 s-a mutat înapoi în Rusia pentru a prelua conducerea nou-înființatului Fond Rus pentru Investiții Directe, unde se află și astăzi.

Deschiderea lui față de Administrația Trump nu a venit din senin, a scris BBC, citând raportul Mueller privind legăturile campaniei Trump cu Rusia și unde se menționează că Dmitriev s-a întâlnit cu susținători ai campaniei după alegerile din 2016. Dar abia din februarie 2025 contactele cu SUA au fost intensificate.

O mare parte din activitatea sa a fost diplomatică, dar a păstrat întotdeauna și un ochi pe oportunitățile comerciale, a precizat BBC, dând ca exemplu faptul că Dmitriev a propus proiecte energetice comune în Arctica, a sugerat ca fondul suveran rus să se asocieze cu companii americane pentru dezvoltarea zăcămintelor de pământuri rare, a vorbit despre oferirea de către Rusia a unui “mic reactor nuclear” pentru o misiune a lui Elon Musk către Marte și despre construirea unui tunel feroviar de 8 miliarde de dolari “Putin-Trump,” care să lege cele două țări pe sub Strâmtoarea Bering.

The Telegraph a scris că scurgerea către presă a planului de pace fost o operațiune care a funcționat perfect, semănând confuzie la Casa Albă și creând o ruptură între SUA și Europa. Dacă Kirill Dmitriev s-a aflat în spatele acestor mașinațiuni, manevrele lui au dat roade, amplificând ideea că omul lui Putin pare a fi cu un pas înainte în fața consilierilor lui Trump, iar Rusia are o mulțime de ași în mânecă în drumul complicat către pace în Ucraina.

Surse: Axios, BBC, The Kyiv Independent, Ukrinform, NBC News, New York Times, The Guardian, Washington Post, Daily Mail, The Telegraph, css.ethz.ch, treasury.gov, president.gov.ua, X