EXCLUSIV Curtea de Apel București i-a admis șefului SIE, Gabriel Vlase, sesizarea Curții Constituționale legat de neconstituționalitatea unor articole de lege care reglementează analiza plagiatelor / Vlase este suspect de plagiat în lucrarea de doctorat

Articole din Legea învățământului superior nr. 199/2023 care reglementează analiza plagiatelor vor fi analizate de Curtea Constituțională după ce, pe 13 noiembrie 2025, un complet de la Curtea de Apel București i-a admis o cerere în acest sens șefului Serviciului de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase. Decizia de sesizare a Curții Constituționale a avut loc în cadrul unui proces intentat de Vlase, în acest an, Ministerului Educației și Cercetării. Două publicații au dezvăluit, în trecut, faptul că în lucrarea sa de doctorat susținută în 2010 la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”, Gabriel Vlase ar fi plagiat.

Șeful SIE nu a răspuns unei întrebări G4Media.ro legată de motivele pentru care a cerut sesizarea Curții Constituționale. Jurnalista Emilia Șercan a declarat pentru G4Media.ro, după ce a studiat conținutul articolelor luate în vizor de Vlase, că ”(…) este, în viziunea mea, un atac frontal la dreptul oricărei persoane de a face sesizări referitoare la plagiatele unor persoane. (…) un asalt al plagiatorilor care încearcă să apere cu orice preț dreptul lor de a fi impostori cu diplome de doctor.” În septembrie 2024, Șercan a dezvăluit faptul că mare parte din teza de doctorat a lui Vlase a fost plagiată.

Conform încheierii de ședință  din 13 noiembrie 2025, un complet de judecată a admis ”cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a Romaniei formulată de reclamantul PETRU GABRIEL VLASE în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAŢIEI şi CERCETĂRII şi dispune Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.171 alin.(2) şi (4) şi art.172 alin.(8) şi (9). din LEGE Nr. 199/2023 din 4 iulie 2023-Legea învăţământului superior.” Anterior, judecătorul a respins o solicitare a Ministerului Educației și Cercetării de a declara drept inadmisibilă această cerere. Procesul în timpul căruia a fost invocată sesizarea Curții Constituționale (CCR) a fost suspendat până când se vor pronunța judecătorii constituționali.

Cele patru articole pentru care Vlase a solicitat constatarea neconstituționalității reprezintă mare parte din eșafodajul pe care se bazează, în acest moment, învățământul superior pentru a analiza încălcările de etică în lucrările științifice. Aceste articole sunt:

• Art. 171 (2) Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituția de învățământ superior cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura instituției de învățământ.
  (4) Orice sesizare primită de comisia de etică universitară va fi supusă unui control al admisibilității, în conformitate cu prevederile Codului de etică și deontologie universitară. Toate sesizările cuprind în mod obligatoriu o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie profesională, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare. Alte condiții de admisibilitate sunt stabilite prin Codul de etică și deontologie profesională. În cazul în care sesizarea nu îndeplinește criteriile de admisibilitate, comisia de etică adoptă o hotărâre de respingere ca inadmisibilă a sesizării.
• Art. 172 (8) În situația în care comisia de etică universitară constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat și hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin (5) sau în situația în care CNATDCU constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acțiune conform alin (6) în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei CNADTCU, aceasta este comunicată rectorului care, în termen de maximum 30 de zile, are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ, în vederea anulării diplomei de doctor, pentru diplomele acordate de instituția de învățământ superior, dacă diploma de doctor a intrat în circuitul civil și a născut drepturi subiective garantate de lege. În situația în care rectorul nu inițiază acțiunea de anulare a diplomei de doctor, Ministerul Educației formulează propria acțiune în contencios administrativ, în vederea anulării diplomei de doctor și sesizează CNEMU.
  (9) În situația în care comisia de etică universitară constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat și hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin (5) sau în situația în care CNATDCU constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acțiune conform alin (6) în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei CNATDCU, aceasta este comunicată ministrului educației, dacă titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului. Ministerul Educației, în termen de maximum 30 de zile, formulează acțiune în contencios administrativ, în vederea anulării ordinului ministrului de confirmare a titlului de doctor, dacă ordinul a intrat în circuitul civil și a născut drepturi subiective garantate de lege.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Sindicatele anunţă proteste în penitenciarele din toată ţara / Angajații din sistemul penitenciar nu mai vor modificări ale pensiilor militare

Redacția

Armata israeliană anunţă demiterea mai multor generali în legătură cu atacurile din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morți și sute de persoane răpite

“Sesizarea care face referire la articolul 171, alin. 2 și 4 este, în viziunea mea, un atac frontal la dreptul oricărei persoane de a face sesizări referitoare la plagiatele unor persoane. Din ceea ce intuiesc, se încearcă, cu mâna CCR, limitarea dreptului la sesizare al oricărei persoane, ceea ce este profund anticonstituțional pentru că dreptul la petiție este garantat de chiar Constituția României prin art. 51, însă am văzut atât de multe abominații emise de CCR încât nu m-ar mira ca acest drept să fie îngrădit.

De altfel, fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, inițiatorul legii învătămâtului superior, a încercat să limiteze acest drept la sezizare, și nu m-ar mira ca tocmai ideea lui să fie preluată prin această sesizare a CCR”, a declarat jurnalista Emilia Șercan despre impactul pe care l-ar avea o admitere a neconstituționalității alineatelor din articolul 171. Pentru celelalte două alienate, de la articolul 172, ea a afirmat, în același sens, că “Este un asalt al plagiatorilor care încearcă să apăre cu orice preț dreptul lor de a fi impostori cu diplome de doctor. Dacă aceste articole vor fi declarate anticonstituționale vom asista la eșecul suprem al «României educate» a lui Klaus Iohannis, cel care a girat această lege a învățământului superior prin miniștrii girați de el, Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca”.

Procesul în timpul căruia Vlase a obținut sesizarea Curții Constituționale a fost intentat de acesta în luna februarie a acestui an, potrivit unei anchete comune din luna aprilie 2025 G4Media.ro și Edupedu.ro, actualul șef al SIE solicitând ”verificarea de către instanță a procedurii administrative a titlului de doctor” pe care l-a obținut, în 2010, din partea Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, după cum a transmis Ministerul Educației.

Acțiunea a fost depusă la câteva luni după ce jurnalista Emilia Șercan a publicat un articol  în care prezenta „probele care demonstrează că doctoratul șefului SIE, Gabriel Vlase, include cel puțin 66 de pagini de conținut plagiat, în multiple secvențe de pagini copiate bloc, din teza fostului ministru al Apărării Sorin Frunzăverde”. În 2018, fusese publicat un alt material care prezenta dovezi conform cărora Vlase ar fi plagiat în teza sa.

Vlase nu a răspuns unei întrebări G4Media.ro legată de motivele pentru care a cerut sesizarea Curții Constituționale. În cadrul articolului din aprilie, Biroul de Presă al SIE comunicase că dosarul reprezintă o chestiune personală a acestuia, ”promovat în exercitarea unor drepturi și interese legitime proprii”.