Propaganda și nostalgia pentru regimurile totalitare, amenințare gravă la adresa societății, în special a tinerilor, arată o analiză a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului / Daniel Șandru: Autoritățile trebuie să intervină

Fenomenul propagandei pro-totalitare în social media și nostalgia comunistă reprezintă o amenințare gravă la adresa societății, în special la adresa tinerilor, arată o analiză a Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), realizată de Didona Goanță, consultant Comunicare Strategică și colaborator al instituției. Directorul institutului, Daniel Șandru, face apel la autorități și societatea civilă să intervină pentru a combate fenomenul. 

Analiza, prezentată în cadrul conferinței Comunismul Românesc, arată că doar din 200 de postări de pe TikTok, cu propagandă pro-totalitară, idei extremiste sau nostalgii pentru perioadele dictatoriale dominate de extremism, s-a ajuns la o audiență de aproximativ 130 de milioane de vizualizări, adică o expunere masivă a tinerilor la mesaje periculoase: ”Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat și pus în aplicare prin ferme de troll și de boți”, explică Didona Goanță în analiză.

În cadrul acestei analize, consultantul IICCMER a identificat două tipologii principale de abordare a paginilor TikTok active în România, cu evoluție și strategie distincte. Redăm în continuare analiza cercetătorului IICCMER:

1. Paginile create inițial și transferul de credibilitate

Aceste pagini au fost create în primii ani ai existenței TikTok în România, în jurul anului 2017, având drept scop principal construirea și transferul de credibilitate între utilizatori și comunitate. Inițial, acestea au funcționat ca platforme de exprimare a sentimentelor și de consolidare a relațiilor de încredere în rândul utilizatorilor.
Tip de conținut: În primele etape, conținutul postat consta în imagini și videoclipuri emoționale, precum cele cu animale sau alte materiale cu impact sentimental, care rezonau cu publicul țintă. Acest tip de conținut a avut rolul de a crea o atmosferă de apropiere și de a întări legăturile între membrii comunității. În jurul acestor pagini s-a format o comunitate solidă, iar încrederea a fost transferată de la administratori către utilizatori, consolidând astfel o relație de loialitate reciprocă.
Evoluție: Ulterior, aceste pagini au început să difuzeze conținut cu tematică propagandistică de tip comunist, adresată comunităților deja formate. În această etapă, s-a observat o schimbare strategică, în care loialitatea și încrederea deja consolidate au fost utilizate în mod psihologic pentru a introduce mesaje de natură propagandistică, influențând percepțiile și opiniile publicului. Această metodă a permis transferul subtil al credibilității inițiale către conținutul ideologic propagat.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Sindicatele anunţă proteste în penitenciarele din toată ţara / Angajații din sistemul penitenciar nu mai vor modificări ale pensiilor militare

Redacția

Armata israeliană anunţă demiterea mai multor generali în legătură cu atacurile din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morți și sute de persoane răpite

2. Paginile de trolli și boți

Origine și scop: Aceste pagini au fost activate în mod intens spre sfârșitul anului 2021, fiind parte a unei strategii coordonate de influențare și manipulare pe platforma TikTok. Spre deosebire de primele, acestea s-au concentrat direct pe propagandă, fără a construi o bază emoțională sau de încredere prealabilă.
Tip de conținut: Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, promovând mesaje politice și ideologice de natură propagandistică. În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, culminând cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut. Această creștere poate fi asociată unei strategii coordonate, sincronizate cu evenimentele politice majore din țară, pentru a maximiza impactul influenței asupra opiniei publice.
Evoluție și tendințe recente: După perioada de vârf din 2023, activitatea acestor pagini a continuat într-un ritm mai lent, însă fără a se opri complet. În prezent, paginile de trolli și boti generează în medie una sau două postări pe zi, menținând o prezență constantă și sporadică, menită să păstreze un nivel de influență și să asigure o vizibilitate continuă mesajelor propagandistice.

Tactici de manipulare utilizate în conținutul propagandistic

1. Strategia de manipulare prin neutralitate aparentă
Această tactică se bazează pe o prezentare a conținutului într-un mod neutru, evitând exprimarea explicită a unei opinii sau a unui verdict. Majoritatea postărilor care promovează realizările regimului comunist sau figura lui Nicolae Ceaușescu adoptă un ton subtil, invitând publicul să tragă propriile concluzii. Exemple frecvente includ expresii precum „Uitați-vă la acest filmuleț și trageți singur concluziile”. Scopul acestei metode este de a crea impresia că spectatorul sau ascultătorul își formează propria opinie, fără a fi influențat direct de cel care distribuie conținutul. Această abordare reduce rezistența la mesaj, deoarece publicul se simte liber să-și formeze propriile păreri, însă în realitate, conținutul vizual și mesajele subtile sunt concepute pentru a ghida percepțiile și a influența opiniile în mod subtil. Astfel, neutralitatea aparentă devine o metodă eficientă de persuasiune indirectă.

2. Utilizarea elementelor vizuale și sonore moderne pentru crearea unei imagini „cool” A doua tactică de manipulare constă în integrarea elementelor vizuale și sonore atractive, care să se alinieze stilului de viață actual, pentru a face mesajele propagandistice accesibile și plăcute pentru publicul tânăr. Aceasta se realizează prin utilizarea unor muzici ritmate, culori și imagini stilizate, menite să capteze atenția rapid și să creeze o asociere pozitivă cu conținutul transmis. Prin această metodă, mesajele propagandistice sunt percepute ca fiind „cool” și în ton cu stilul de viață nu foarte diferit de cel actual.

Cele mai răspândite narative în aceste postări

– Portretizarea lui Nicolae Ceaușescu ca un personaj patriot și lider autentic;
– Prezentarea realizărilor regimului comunist;
– Relatarea achitării datoriei externe și corelarea cu situația actuală a României;
– Promovarea ideii de independență și suveranitate națională;
– Prezentarea unor planuri fantasmagorice de viitor ale lui Ceaușescu, motiv pentru care ar fi fost executat.

Președintele executiv al IICCMER, Florin – Daniel Șandru, afirmă:

• „Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare în mediul online reprezintă o amenințare reală, avem nevoie de o reacție rapidă și coordonată pentru a contracara dezinformarea și manipularea în rândul tinerilor. Este urgent ca autoritățile, instituțiile și societatea civilă să ia măsuri. Monitorizarea, demantelarea rețelelor de trolli și boti, precum și campanii strategice de combatere a dezinformării trebuie să devină prioritate națională. Răspândirea acestor mesaje trebuie oprită înainte ca efectele să devină ireversibile, iar valorile democratice să fie înlocuite cu ideologii totalitare. Societatea românească trebuie să conștientizeze pericolul și să acționeze cu fermitate pentru a proteja identitatea, istoria și viitorul generației sale. Nu mai putem amâna’’.

Fake-uri realizate cu AI care instigă la revoltă socială și violențe

G4Media și Info Sud-Est au arătat duminică seară cum o serie de videoclipuri făcute cu inteligența artificială (AI), care instigă la revoltă socială și ventilează retorică rusă, au explodat pe Facebook peste weekend, de la câteva sute la mii sau zeci de mii de distribuiri, și de la câteva mii de reacții la peste 80.000 într-unul din cazuri. În total, 6 videoclipuri depășesc 4,5 milioane de vizualizări în doar patru zile (joi-duminică)

Clipurile au fost publicate pe contul Marilena Charkaoui, cu peste 14.000 de urmăritori, considerată de Facebook ”creator digital” , cu diferite narațiuni sau retorică folosită de partidele extremiste pro-ruse sau care inflamează societatea ori pot stârni animozități între diferite categorii sociale.

Clipurile înfățișează în general copii sau tineri în diferite ipostaze:

• Un copil este agresat verbal de un polițist care vrea să-l ia la secție și să-l aresteze doar pentru că a spus că „România este a românilor”;
• Un alt copil critică ”pușcăriașii pentru că nu muncesc, doar stau și mănâncă” pe banii românilor;
• Un bătrân a fost trimis la închisoare pe nedrept și a fost eliberat după 60 de ani de detenție;
• Guvernul mărește taxele ”ca în străinătate, pentru că suntem o țară europeană”;
• Polițiștii dau buzna într-o sală de clasă pentru că au auzit că elevii au spus că ”România este a românilor”;
• Într-un alt clip un tânăr plânge în ploaie pentru șoferii de TIR români care ”dorm prin parcările din Europa” și pentru bătrânii ”vai mama lor” care nu-și permit medicamente și stau cu calorifele reci în casă;
• În același clip un alt tânăr nervos spune că dacă Parlamentul ”nu încetează cu abuzurile, noi vom face ceva cu mâna noastră”;
• Un alt tânăr vorbește despre cum ”nu poate dormi când România ne este luată”: ”Vom lupta pentru români și România”
• Un copil explică nervos cum părinții i-au plecat în străinătate și îi vede doar o dată pe an, în timp ce politicienii se plimbă în mașini de lux;
• Un alt tânăr vorbește despre ”ciobanii care își vând produsele pe nimic, alimentele au chimicale și totul e import, probabil era mai bine înainte de anii 90”.

Clipurile sunt realizate cu AI, iar acest lucru se poate observa cu lejeritate din postura nenaturală a ochilor personajelor, din neconcordanța cuvintelor rostite în raport cu mișcarea buzelor, din aspectul nenatural al luminilor și imaginilor sau, în unele situații, din postura nepotrivită a corpurilor ori din nesincronizarea vocilor cu mimica feței.

Ba mai mult, într-unul din clipurile recente, un ”tânăr” spune ”chiar dacă nu sunt real, mesajul e important”. Cu toate acestea, în mii de comentarii lăsate de utilizatori la postările menționate mulți dintre aceștia nu percep videoclipurile ca fiind false și se alătură emoțional personajelor din clipuri.

Videoclipurile sunt foarte scurte, dar cu impact puternic, vocile personajelor sunt de cele mai multe ori agresive, stridente, înflăcărate, iar mesajele sunt clare și transmise frontal, în cuvinte puține.

Realizarea și rostogolirea pe Facebook a acestor videoclipuri au loc într-un context social, politic și economic dificil și tensionat în România, din cauza măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul economic al României, produs de fosta guvernare PSD.

Cum încurajează Meta astfel de postări

Clipurile sunt considerate „conținut propriu” de către Meta, fapt care ajută utilizatorii care își monetizează postările. Sunt numiți de Facebook ”creatori digitali” și primesc bani de la rețeaua de socializare în funcție de viralitatea postărilor.

O analiză proprie a reporterului G4Media pe rețeaua de socializare arată un mecanism care încurajează postări cât mai emoționale și care au ”conținut propriu” (fotografii, video, texte care nu sunt copiate din alte locuri sau care provoacă dezbatere).

Cu cât ele sunt mai subiective și stârnesc emoție mai puternică (în general furie, nostalgie, amuzament sau înduioșare), cu atât mai mult postările respective sunt mai plasate în feed-ul utilizatorilor, iar creatorul de conținut încasează bani.