MOTIVARE Judecătorii Curții de Apel București pretind că Alina Bica și-ar fi ispășit în Italia, într-o formă asimilată arestului la domiciliu, pedeapsa de 4 ani de detenție cu executare primită în România / Experți: Nu a ispășit nimic, Curtea nu trebuia să își dea consimțământul în disprețul deciziei Curții de Justiție a UE privind fugarii

Curtea de Apel București susține că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-ar fi ispășit în Italia pedeapsa de 4 ani de închisoare cu executare primită în România, dar într-o formă asimilată arestului la domiciliu, potrivit motivării CAB consultate de G4Media.ro.

Curtea de Apel București a interpretat în favoarea Alinei Bica decizia Curții de Justiție a UE din 4 septembrie 2025 potrivit căreia este nevoie ca statul emitent al mandatului de arestare – în cazul de față, România – să își dea acordul privind ispășirea pedepsei în Italia.

Curtea de Apel București spune că, potrivit CJUE, trebuie avute în vedere 3 criterii pentru recunoașterea formei de executare a pedepsei pe teritoriul Italiei:

• durata pedepsei care a fost executată
• modalitatea în care persoana condamnată a executat pedeapsa în statul solicitat (Italia), în măsura în care forma de executare a pedepsei diferă de cea prevăzută în legislația statului solicitant (România)
• perspectivele de reintegrare socială a condamnatului care a executat pedeapsa într-un stat diferit de cel care a dispus condamnarea.

Fără să o facă explicit, Curtea de Apel București și-a dat consimțământul indirect și a recunoscut faptul că Alina Bica și-ar fi ispășit în Italia, într-o formă asimilată arestului la domiciliu, pedeapsa de 4 ani cu executare primită în România. ”Decizia CAB este în disprețul deciziei Curții de Justiție a UE”, au explicat mai mulți experți în drept pentru G4Media.ro.

Articolul continuă mai jos

Alexandru Mihăescu

Rivalitatea între Marco Rubio și JD Vance în interiorul Casei Albe transformă în haos negocierile pentru pace în Ucraina. Miza: alegerile prezidențiale din SUA din 2028

Sorin Semeniuc

EXCLUSIV Curtea de Apel București i-a admis șefului SIE, Gabriel Vlase, sesizarea Curții Constituționale legat de neconstituționalitatea unor articole de lege care reglementează analiza plagiatelor / Vlase este suspect de plagiat în lucrarea de doctorat

În ce privește durata, Curtea de Apel din Bari a scăzut din pedeapsa de 4 ani cu executare primită de Alina Bica în România perioada pe care ea a petrecut-o în arest preventiv.

”Curtea de Apel din Bari a stabilit că pedeapsa rămasă de executat este de 3 ani, 9 luni și 16 zile, din totalul de 4 ani de închisoare, restul fiind dedus ca reprezentând durata detenției preventive executată de Bica Alina Mihaela pe teritoriul României.

Modalitatea de executare a pedepsei a presupus ca persoana condamnată să rămână în arest la domiciliu între orele 21 și 7, iar în perioada rămasă să meargă în mod obligatoriu la locul de muncă.

Totodată, persoana condamnată a avut interdicția de a desfăşura anumite activități și a frecventa anumite locații, indicate expres în hotărârea de recunoaștere”, se arată în decizi CAB.

Privind forma de executare, Curtea de Apel București a ajuns la concluzia că Bica ar fi executat pedepsa într-o formă asimilată arestului la domiciliu.

”Analizând regimul juridic al pedepsei, Curtea constată că este similar arestului la domiciliu în dreptul procesual penal român, cu posibilitatea părăsirii domiciliului pentru a merge la locul de muncă (…), măsură preventivă privativă de libertate, a cărei durată se scade din durata pedepsei cu închisoarea, (…) – prin echivalarea unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeapsă.

Totodată, potrivit Legii nr. 254/2013, și persoanele aflate în executarea pedepsei închisorii, în regim deschis, au posibilitatea de a merge la muncă, zilnic, în afara penitenciarului, neînsoțiți de escortă, cu obligația de a reveni la penitenciar la finalul orelor de lucru.

Astfel, deși forma de executare a pedepsei stabilită de Curtea de Apel din Bari nu este prevăzută expres în dreptul execuțional român, aceasta prezintă forme puternice de similitudine cu măsurile preventive privative de libertate reglementate în dreptul procesual penal român, a căror durată se deduce, zi la zi, din durata pedepsei aplicabile și cu regimul juridic al executării pedepsei în regim deschis.

Pentru aceste motive, Curtea apreciază că durata executată pe teritoriul Republicii Italiene, de 3 ani, 9 luni și 16 zile (rămasă după deducerea unei părți din durata arestului preventiv) a constituit o privare de libertate a persoanei condamnate”, arată CAB.

În ce privește perspectiva de reinserție socială, Curtea de Apel București și-a însușit argumentele Curții de Apel din Bari.

”În privința reinserţiei sociale, unul dintre scopurile pedepsei, potrivit dreptului penal român, Curtea se va raporta la hotărârea instanței din Bari, prin care s-a reținut că persoana condamnată este rezident al Republicii Italiene și are puternice legături cu această țară, astfel încât executarea pedepsei pe teritoriul României nu a fost oportună.

Având în vedere autoritatea de lucru judecat a hotărârii de recunoaștere (de către instanța italiană – n.r.), instanța română va lua act de această împrejurare, neputând aprecia în mod diferit asupra problemei juridice în discuție”, se arată în motivarea CAB.

Prin urmare, Curtea de Apel București a echivalat forma de executare a pedespei din Italia, asimilată arestului la dimiciliu, cu executarea pedepsei în România în regim de detenție.

”Prin raportare la hotărârea Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 04.09.2025, nu mai există temeiuri pentru ca statul român să mențină mandatul european de arestare și formele de executare emise în baza acesteia.

Față de aceste motive, în baza (…), admite contestația la executare formulată de judecătorul delegat în cadrul Biroului de Executări Penale din cadrul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală.

În baza hotărârii Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 04.09.2025, în cauza C‑305/22, lămurește întinderea și aplicarea deciziei penale nr. (…)/15.05.2025, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, în sensul că pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. (…)/29.11.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția Penală, în dosarul nr. (…)/1/2015 este executată integral și retrage formele de executare emise pe numele condamnatei: respectiv MEPI (mandatul de executarea pedepsei cu închisoarea – n.r.) nr. (…)/27.11.2019 și mandatul european de arestare nr. (…)/27.11.2019, emise de Tribunalul București – Secția I Penală, în baza sentinței penale nr. (…)/29.11.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția Penală”, se arată în motivarea CAB.

Experții în drept critică decizia Curții de Apel București

”Alina Bica nu și-a ispășit pedeapsa în Italia. Nu poți pune semnul egal între pedeapsa cu închisoarea din România și o așa-zisă formă de executare în arest la domiciliu în Italia. Adică, ziua de la 7 la 21 muncea și noaptea de la 21 la 7 dimineața executa pedeapsa, acasă.

Fără să o spună explicit, Curtea de Apel București și-a dat indirect consimțământul pentru echivalarea pedepsei cu închisoarea primită în România cu o formă asimilată arestului la domiciliu în Italia. Decizia CAB este în disprețul deciziei Curții de Justiție a UE.

România nu trebuia să recunoască așa-zisa formă de executare a pedepsei din Italia, fiind strict problema dintre Alina Bica și statul italian faptul că și-ar fi ispășit o formă nelegală de executare pe teritoriul Italiei. Însă România nu trebuia să retragă mandatul european de arestare. Decizia Curții de Apel București este extrem de dubioasă”, au concluzionat mai mulți experți în drept consultați de G4Media.ro.

”Nu numai că nu există identitate între arestul la domiciliu pe timp de noapte și regimul deschis de la noi, dar avem practică unanimă în țară că arestul la domiciliu pe timp de noapte din Marea Britanie nu se deduce din pedeapsă în România. Practica națională, inclusiv la Înalta Curte, este că asemenea forme de privare de libertate nu se scad din pedeapsa închisorii”, a explicat un magistrat care a dorit să își păstreze anonimatul.

Cine sunt magistrații CAB care au echivalat pedeapsa cu închisoarea primită de Alina Bica în România cu arestul la domiciliu pe timp de noapte în Italia

Este vorba chiar de șeful Secției a 2-a Penale a Curții de Apel București, judecătorul Cristian Bălan. Acesta este partenerul avocatei Giulia Șologon, fostă stagiară la cabinetul avocatei Laura Vicol, fosta șefă PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaților și fostă avocată a Alinei Bica.

Judecătorul Bălan a făcut parte și din completul care, pe 23 iulie 2024, a anulat condamnarea definitivă la aproape 13 ani de pușcărie a omului de afaceri Ovidiu Tender și a ridicat sechestrul pe averea acestuia instituit pentru recuperarea prejudiciului de aproape 33 de milioane de euro.

Celălalt magistrat din complet este Irina Petre (fostă Timofte). Ea a fost promovată de la Tribunalul București la Curtea de Apel pe 1 martie 2025. Ea judeca la Tribunal dosarul patronului Realitatea TV, Maricel Păcuraru. La CAB, judecătoarea Irina Petre a fost introdusă în dosarul omului de afaceri Cristian Burci, patronul ziarului Adevărul.