Cum se declanșează procedura de suspendare a președintelui României și ce condiții trebuie îndeplinite pentru organizarea referendumului? Ce șanse are AUR să demareze suspendarea lui Nicușor Dan

Vicepreședintele partidului extremist AUR Adrian Axinia a anunțat, vineri, că dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă referendum privind participarea României la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, AUR va declanșa strângerea de semnături necesare suspendării din funcție. Vezi detalii aici.

Însă polul extremist din Parlament, format din AUR, SOS și POT, nu are suficiente semnături pentru a declanșa procedura de suspendare a președintelui. Dar cum se declanșează procedura de suspendare a președintelui României și ce condiții trebuie îndeplinite pentru organizarea referendumului?

Ce spune legea? Cum se declanșează procedura de suspendare a președintelui

Conform Constituției României, președintele poate fi suspendat ”în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”.

Legea spune că preşedintele României poate fi suspendat din funcţie ”de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale”:

• ”Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”, se mai arată în Constituție.

Pentru ca președintele să poată fi suspendat este nevoie de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor din Parlamentul României. Legislativul 2024-2028 are 464 parlamentari, adică o treime înseamnă 154 de parlamentari.

Care este configuraţia politică a Parlamentului şi cum se votează

În mandatul 2024-2028, partidele extremiste AUR, POT, SOS, care au vorbit despre suspendarea lui Nicușor Dan au, în total, 130 de deputați și senatori, cu 24 mai puțin decât prevede legea. Pe lângă aceștia mai sunt 23 de parlamentari neafiliați, de la POT și SOS, care și-au părăsit formațiunile politice ori acestea au fost desființate (cazul POT sau SOS la Senat). Configurația grupurilor parlamentare arată în felul următor:

• PSD – 131 (93 deputați și 38 de senatori);
• AUR – 89 (61 de deputați și 28 de senatori);
• PNL – 72 (50 de deputați și 22 de senatori);
• USR – 59 (40 de deputați și 19 senatori);
• SOS Romania și POT – 41 (30 de deputați și 11 senatori)
• UDMR – 32 (22 de deputați și 10 senatori);
• Minorități – 17 deputați
• Neafiliați – 23 (17 deputați și 6 senatori)

În cazul în care propunerea de suspendare a președintelui întrunește numărul minimum de voturi și trece de Parlament atunci, în cel mult 30 de zile, se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.

De precizat că pe durata suspendării preşedintelui din funcţie, interimatul este asigurat de persoana care ocupă a doua funcţie în stat, adică de preşedintele Senatului, potrivit Articolului 98 din Constituţie. Senatul este condus în prezent de Mircea Abrudean (PNL), vehiculat ca una dintre variantele care ar putea fi propuse de Nicușor Dan la conducerea SRI.

Cum se organizează referendumul și când este valid 

Conform legii privind organizarea și desfășurarea referendumului, în România au dreptul de a participa la acest proces electoral toți cetățenii români care au împlinit 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Apoi, referendumul este considerat valabil doar dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat doar dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Persoanele care aleg să participe la referendumul de suspendare al președintelui au dreptul să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”.

Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

Nicușor și campania de imagine cu mesaje curioase transmise în societate

G4Media a arătat într-o analiză din 20 august, cum președintele Nicușor Dan a bifat nu mai puțin de opt acțiuni de imagine în zece zile, în perioada 9-19 august.

Dan a început prin a participa la Festivalul Lupilor din Republica Moldova, alături de președinta Maia Sandu, apoi a urmat participarea la slujba de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus de sărbătoarea Sfintei Maria (în locul participării la Ziua Marinei). Citește detalii aici. 

Ulterior acestor evenimente, a urmat pelerinajul la fosta chilie a lui Arsenie Boca, îmbinate cu drumeții împreună cu partenera sa Mirabela Grădinaru și copiii lor, care au fost reflectate în clipuri distribuite pe conturile oficiale ale șefului statului de pe rețelele de socializare. Nu în cele din urmă, Nicușor Dan a fost surprins dansând, împreună cu familia sa, la o nuntă în Tâncăbești.

Pe de altă parte, Nicușor Dan și-a bulversat electoratul cu numele vehiculate ca potențiale propuneri de șefi la SRI și SIE, despre care sursele G4Media au explicat că sunt favoriți, informație care n-a fost infirmată de președinte în nicio ieșire publică, atunci când a fost întrebat de jurnaliști. Citește detalii aici, aici și aici. 

Nimeni n-a înțeles cum a ajuns Gabriel Zbârcea, un avocat cu viziuni politice naționaliste și suveraniste exprimate public, să fie propus de șeful statului pentru șefia SRI, explica Dan Tăpălagă într-un editorial din 27 august. Marius-Gabriel Lazurca, propus la șefia SIE, are un CV admirabil ca diplomat, dar vine tot din zona ideologică ultraconservatoare.

Nu în ultimul rând, jurnaliștii G4Media Dan Tăpălagă, Petru Clej și Cristian Pantazi au analizat într-o dezbatere video gesturile și deciziile unui președinte care, la doar patru luni după alegeri, se îndreaptă tot mai apăsat spre publicul AUR și al lui Călin Georgescu. Dezbaterea poate fi urmărită aici. 

Președinții și suspendarea în România

Ion Iliescu, 1994. Jurnalistul Petru Clej explica în 2007 pentru BBC România cum procedura de suspendare a președintelui a fost folosită prima dată în 1994, împotriva lui Ion Iliescu.

Parlamentarii opoziţiei au invocat atunci încălcarea gravă de către Ion Iliescu a Constituţiei, atunci când a declarat, în aprilie 1994, la Satu Mare, că deciziile judecătoreşti definitive şi irevocabile de recunoaştere a dreptului de proprietate asupra imobilelor naţionalizate nu au temei legal şi ca atare nu ar trebui executate.

Moţiunea a fost respinsă prin votul majorităţii de atunci, PDSR (azi PSD) – PUNR – PRM – PSM – PDAR. Ziarul Curentul scria tot în 2007 cum Ion Iliescu a refuzat să vină în faţa parlamentului pentru a da socoteală. Motivul invocat de Ion Iliescu: a fost ales de popor, şi nu de parlament. Citește detalii aici. 

Traian Băsescu, 2007.

Însă prima suspendare din funcţie a preşedintelui României a avut loc în 12 februarie 2007, când PSD a sesizat Curtea Constituţională despre iniţierea procedurilor de suspendare din funcţie a preşedintelui.

În 28 februarie 2007, Parlamentul a aprobat înfiinţarea unei comisii de anchetă privind suspendarea preşedintelui, cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD şi PLD) şi 21 de abţineri (UDMR), preşedintele comisiei fiind ales liderul conservatorilor, Dan Voiculescu.

Data desfăşurării Referendumului a fost stabilită pentru 19 mai 2007, la limita maximă de 30 zile, conform Constituţiei. Întrebarea referendumului a fost „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”.

La o prezenţă la vot de 44,45%, 8.135.272 de români au votat la referendumul din 2007. Rezultatul a fost în favoarea preşedintelui. 6.059.315 (74.48% ) au votat NU la întrebarea privind demiterea lui Traian Băsescu, iar 2.013.099 (24,75%) au votat DA.

Traian Băsescu, 2012.

Traian Băsescu este, până în prezent, președintele României postdecembriste care a trecut nu o dată, ci de două ori prin procedura de suspendare. A doua suspendare din funcţie s-a produs în 2012.

La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi ”pentru”, iar referendumul a fost organizat în 29 iulie 2012. Întrebarea din buletinul de vot era: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”.

Faţă de 2007, la acest referendum s-au aplicat prevederile Legii pentru modificarea articolului 10 din Legea Referendumului, care prevedeau că referendumul este valid dacă la el participă jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

La referendumul din 29 iulie 2012 s-au prezentat la vot 46,24% din românii cu drept de vot. Dintre aceştia, 87,52%, adică 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu şi 11,15%, respectiv 943.375 persoane au votat NU, fiind împotriva demiterii preşedintelui.

În 21 august 2012 Curtea Constituţională a invalidat referendumul pentru demiterea preşedintelui cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Comunicatul oficial al CCR arăta că motivul invalidării este lipsa cvorumului la referendum, respectiv că pragul de participare de 50%+1 nu a fost atins.

Klaus Iohannis, 2021 și 2025. 

Klaus Iohannis nu a fost supus procedurii de suspendare, însă în 13 iunie 2018 G4Media semnala cum PSD își făcuse în detaliu planul suspendării în Parlament, iar partidul era decis să-l pună în practică dacă șeful statului nu o demitea pe Laura Codruța Kovesi din funcția de șef al DNA. Citește detalii aici. În cele din urmă, Iohannis a revocat-o din funcție pe Kovesi în 9 iulie.

În 2021, șeful partidului extremist AUR, George Simion, amenința că dacă președintele Klaus Iohannis îl va nominaliza tot pe Florin Cîțu pentru funcția de premier dacă Guvernul o să pice în Parlament în urma moțiunii de cenzură, AUR va strânge semnături pentru suspendare. Citește detalii aici. 

Patru ani mai târziu, în 10 februarie 2025, cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis intra pentru a treia oară în şedinţa Birourilor reunite ale Parlamentului. După ce solicitarea Opoziţiei a fost respinsă de două ori, din motive procedurale, de data aceasta POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături.

Cu toate acestea, partidele semnatare nu au avut voturile necesare pentru a trece o astfel de solicitare, în plenul reunit, fiind necesare 233 de voturi, iar aceste partide având doar 215 voturi în cele două Camere, conform informațiilor agenției News.ro de la acea vreme.