BREAKING Investigație New York Times despre afacerile lui Hunter Biden cu Puiu Popoviciu și încercarea de a vinde terenul din jurul Ambasadei SUA la București unei companii chineze

Ziarul american de stânga New York Times, apropiat de Partidul Democrat, a publicat miercuri o amplă investigație despre un ”posibil conflict de interese” în care s-ar fi aflat Hunter Biden, fiul fostului președinte Joe Biden. NY Times a scris despre afacerea între Hunter Biden, mogulul condamnat Puiu Popoviciu și o firmă chineză de stat ce avea ca țintă terenul din jurul Ambasadei SUA la București. În paralel cu afacerea în care era acționar, Hunter Biden era și consilier/avocat al lui Popoviciu, pe care încerca să îl scape de condamnarea pentru corupție. Totul – pe fondul campaniei anticorupție a lui Joe Biden.

• Citește mai jos principalele informații din ancheta New York Times:

În timp ce tatăl său, Joe Biden, era vicepreședinte al Statelor Unite, Hunter Biden și-a construit o rețea de contacte în Europa de Est care avea să ducă, câțiva ani mai târziu, la o propunere controversată: vânzarea terenurilor din jurul ambasadei americane din București către un consorțiu ce includea o companie chineză cu legături de stat.

Potrivit documentelor și mărturiilor analizate de The New York Times, Hunter Biden a fost implicat în acest proiect din două direcții: ca om de afaceri, printr-o firmă care intenționa să dețină terenurile, și ca avocat, reprezentându-l pe omul de afaceri român Gabriel Popoviciu, acuzat de corupție într-un dosar legat chiar de acele terenuri. Hunter recunoștea în corespondența internă că situația reprezenta „o mlaștină etică”, deoarece combina interese de afaceri și activitate juridică într-un context sensibil.

Contextul politic și economic

Proiectul s-a conturat după 2016, când Joe Biden nu mai era vicepreședinte, dar relațiile lui Hunter cu mediul românesc erau deja consolidate. În centrul lor se afla Puiu Popoviciu, dezvoltatorul care construise ansamblul comercial și rezidențial Băneasa — pe terenuri pe care funcționează și Ambasada SUA. Popoviciu era judecat pentru fapte de corupție legate de dobândirea de la statul român a respectivului teren.

Hunter Biden și partenerii săi americani (inclusiv unchiul său, James Biden) au discutat cu Popoviciu și cu compania chineză CEFC China Energy o investiție estimată între 300 și 500 de milioane de dolari, care ar fi presupus formarea unui joint-venture. Documentele arată că CEFC urma să dețină până la 47,5% din proiect — ceea ce ridica riscul ca o entitate apropiată Beijingului să obțină control parțial asupra terenurilor adiacente ambasadei SUA.

Conflictul de interese și implicațiile diplomatice

În paralel, Hunter Biden îl reprezenta pe Popoviciu în fața autorităților române, încercând să influențeze modul în care era tratat dosarul său de corupție. Procurorii americani au sugerat ulterior că rolul său dublu — avocat și investitor — îl făcea vulnerabil la acuzații de lobby străin nedeclarat.

La rândul său, tatăl său, Joe Biden, era la acea vreme un susținător vocal al luptei anticorupție din România, criticând public nepotismul și traficul de influență. De aceea, implicarea fiului său într-o afacere care îl avea ca beneficiar pe un om acuzat de corupție și care implica un partener chinez a stârnit îngrijorări în rândul diplomaților americani.

Ambasadorul SUA la București din acea perioadă, Hans Klemm, ar fi considerat nepotrivit ca fiul vicepreședintelui să intervină în cazul Popoviciu, refuzând orice presiune asupra anchetei. În final, Popoviciu a fost achitat pe motive procedurale, iar proiectul de investiție a fost abandonat în 2017, înainte ca banii chinezi să fie transferați.

Consecințe politice

Hunter Biden a primit aproximativ 1 milion de dolari pentru consultanță de la Popoviciu, în perioada când tatăl său era vicepreședinte, și alte sume de la entități legate de CEFC. Totuși, nu există dovezi că Joe Biden ar fi fost implicat direct în aceste afaceri.

După 2018, compania chineză CEFC s-a prăbușit în urma unor anchete în China și SUA, iar președintele său a fost arestat. Cazul românesc, deși mai puțin cunoscut publicului decât legăturile lui Hunter cu Ucraina, este considerat de analiști un exemplu ilustrativ al modului în care cercurile de afaceri internaționale încearcă să atragă membri ai familiilor politicienilor americani pentru influență.

La finalul mandatului său, în decembrie 2024, președintele Joe Biden și-a grațiat fiul pentru condamnările legate de taxe și arme, precum și pentru orice infracțiuni potențiale asociate cu activitățile sale externe.

Cazul reflectă complexitatea relațiilor dintre interesele economice, politică și etica publică. Afacerea eșuată din România arată cum Hunter Biden a navigat la limita conflictului de interese, într-o zonă unde afacerile personale s-au intersectat cu diplomația americană — o poveste care rămâne relevantă pentru înțelegerea modului în care puterea și influența pot fi exploatate de actori globali.