Sănătate sau tradiție? O interdicție de hrănire a porumbeilor în Mumbai stârnește dezbateri aprinse în India

O interdicție recentă a instanței privind hrănirea porumbeilor în spațiile publice din orașul Mumbai, din vestul Indiei, a devenit un punct fierbinte între organismele civice, activiștii din domeniul sănătății publice și iubitorii de păsări.

În această lună, sute de oameni s-au ciocnit de două ori cu poliția în timp ce protestau împotriva închiderii unui loc de hrănire a porumbeilor, sau kabutarkhana, care exista de zeci de ani. (Kabutar este cuvântul hindi pentru porumbel.)

Unii au rupt prelata care acoperea locul și au amenințat cu o grevă a foamei pe termen nelimitat. Poliția a reținut pentru scurt timp aproximativ 15 persoane la o altă manifestație, potrivit presei, citate de BBC.

Autoritățile au impus interdicția din cauza preocupărilor legate de riscurile pentru sănătate cauzate de excrementele porumbeilor.

Problema nu este specifică doar orașului Mumbai. În Veneția, hrănirea porumbeilor în piețele istorice este interzisă. Singapore impune amenzi mari, iar New York și Londra au reglementat zonele de hrănire.

Și în India, orașele Pune și Thane din statul Maharashtra – al cărui capitală este Mumbai – au impus sancțiuni pentru hrănirea porumbeilor. Delhi ia în considerare emiterea unui aviz împotriva hrănirii păsărilor în spațiile publice.

Măsurile restrictive au stârnit furia iubitorilor de animale și a celor care hrănesc porumbeii din motive religioase, deoarece porumbeii fac parte de mult timp din cultura indiană.

Filmele folosesc adesea imagini cu porumbei hrăniți cu cereale pentru a evoca orașe precum Mumbai și Delhi, unde păsările sunt o prezență familiară pe balcoane și aparate de aer condiționat.

Unele dintre kabutarkhanas din Mumbai sunt clădiri emblematice, considerate patrimoniu cultural, și se spune că au fost inițial spații caritabile unde comunitățile puteau dona cereale.

Există și sentimente religioase implicate. În Mumbai, comunitatea jainistă, care consideră hrănirea porumbeilor o datorie pioasă, și-a exprimat protestul în mod vocal.

Și în alte părți, mulți oameni au o legătură specială cu porumbeii, considerați simboluri ale păcii și loialității.

În Delhi, Syed Ismat spune că hrănește păsările de 40 de ani și le consideră familia sa.

„Sunt inocente. Poate cele mai inocente dintre toate creaturile. Tot ce cer este puțină bunătate”, a spus domnul Ismat.

Dar aceste sentimente sunt contrazise de studii care arată că expunerea prelungită la excrementele porumbeilor prezintă riscuri de boli pulmonare și respiratorii.

Creșterea populației de porumbei din India în ultimii ani a accentuat acest risc, determinând impunerea de restricții.

Faiyaz Khudsar, expert în biodiversitate din Delhi, spune că disponibilitatea ușoară a hranei a dus la suprapopularea porumbeilor în multe țări.

În India, a spus el, provocarea este agravată de declinul păsărilor precum goraiya, cunoscută în mod obișnuit sub numele de vrabie de casă, care sunt din ce în ce mai mult înlocuite de porumbei.

„Cu hrană ușor accesibilă și fără prădători, porumbeii se reproduc mai repede ca niciodată. Ei concurează cu alte păsări urbane, creând o pierdere ecologică”, a spus domnul Khudsar.

Raportul „Starea păsărilor din India în 2023” arată că numărul porumbeilor a crescut cu peste 150% din 2000, cea mai mare creștere dintre toate păsările, lăsând în urmă excremente în case și spații publice, fiecare pasăre putând produce până la 15 kg (33 lbs) pe an.

Studiile arată că aceste excremente conțin cel puțin șapte tipuri de agenți patogeni zoonotici care pot provoca boli precum pneumonie, infecții fungice și chiar leziuni pulmonare la om.

Nirmal Kohli, o locuitoare din Delhi în vârstă de 75 de ani, a început să se plângă de tuse persistentă și a avut probleme de respirație în urmă cu câțiva ani.

„În cele din urmă, o tomografie computerizată a arătat că o parte din plămânul ei se micșorase”, spune fiul ei, Amit Kohli. „Medicii au spus că era din cauza expunerii la excrementele de porumbei.”

Anul trecut, un băiat de 11 ani a murit în Delhi din cauza pneumonitei de hipersensibilitate, o boală care provoacă inflamații la plămâni. Medicii au spus că motivul a fost expunerea prelungită la excrementele și penele de porumbei.

RS Pal, pneumolog, a declarat pentru BBC că astfel de cazuri sunt frecvente.

„Chiar dacă nu hrăniți direct porumbeii, excrementele lor de pe pervazurile ferestrelor și balcoane pot provoca pneumonită de hipersensibilitate”, a spus el.

„De asemenea, observăm infecții bacteriene, virale și fungice la persoanele care se ocupă în mod regulat de porumbei.”

Aceste preocupări au determinat autoritățile din Mumbai să impună luna trecută interdicția de hrănire și să lanseze o campanie de demolare a centrelor de hrănire.

Demolările sunt suspendate, dar Curtea Supremă din Bombay a respins cererea împotriva interdicției de hrănire, invocând sănătatea publică ca fiind „primordială” și ordonând măsuri stricte împotriva hrănirii ilegale.

Primarul din Delhi, Raja Iqbal Singh, a declarat pentru BBC că dragostea pentru păsări nu poate fi mai importantă decât bunăstarea oamenilor.

„Locurile de hrănire devin adesea murdare, ceea ce duce la mirosuri neplăcute, infecții și dăunători. Lucrăm pentru a reduce la minimum hrănirea”, a spus el.

Dar mulți iubitori de animale nu sunt de acord.

Mohammad Younus, care furnizează cereale unui loc de hrănire din Delhi, susține că toate animalele pot răspândi boli dacă nu se menține igiena.

„Sunt înconjurat de porumbei de 15 ani. Dacă s-ar fi întâmplat ceva, mi s-ar fi întâmplat și mie”, a spus el.

În Mumbai, un călugăr jainist a declarat pentru BBC Marathi că mii de porumbei ar muri de foame din cauza interdicției de hrănire.

Megha Uniyal, activistă pentru drepturile animalelor, a subliniat că nu există claritate cu privire la modul în care va fi pusă în aplicare interdicția de hrănire a porumbeilor.

„În ceea ce privește reglementarea hrănirii porumbeilor, este o expresie folosită de autorități, dar nimeni nu înțelege cu adevărat ce ar putea implica acest lucru”, a spus ea.

În mijlocul acestor controverse, se depun eforturi pentru a găsi o soluție de compromis.

Ujjwal Agrain, de la People for the Ethical Treatment of Animals (Peta) India, sugerează să se permită hrănirea porumbeilor numai în anumite ore dimineața și seara.

„Astfel, autoritățile locale vor avea suficient timp pentru a curăța locul și a menține igiena. În acest fel, respectăm atât sănătatea publică, cât și legăturile emoționale”, a spus el.

Curtea Supremă din Bombay a înființat un grup de experți pentru a sugera alternative, iar oficialii civici din Mumbai spun că hrănirea controlată și eșalonată ar putea fi permisă pe baza recomandărilor acestuia.

Pentru Syed Ismat, soluția constă în regândirea relației dintre păsări și spațiile urbane.

„Poate că este timpul să ne reimaginăm modul în care împărtășim orașele noastre, nu doar cu porumbeii, ci cu toate formele de viață”, a spus el.