Ministrul Investițiilor: România are o alocare de 60 de miliarde euro, sumă hotărâtoare pentru viitorul nostru după 2028

România are o alocare de 60 de miliarde de euro în propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028-2034, sumă hotărâtoare pentru viitorul nostru – şi ar putea accesa fonduri suplimentare din Fondul de Competitivitate, cu o ţintă de aproximativ 10 miliarde de euro, a declarat, vineri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, transmite Agerpres.

„Din bugetul de 2 trilioane euro (pentru perioada 2028 – 2034, n.r.) pe care îl propune Comisia Europeană, România are o alocare de 60 de miliarde de euro şi poate nişte bani din Fondul de Competitivitate, unde ar trebui să avem măcar o ţintă de circa 10 miliarde de euro, chiar dacă nu sunt alocaţi României în mod direct. Trecem de la PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.) la PPNR, Planul de Parteneriat Naţional şi Regional. Această sumă este hotărâtoare pentru viitorul nostru după 2028 – şi cred că trebuie să avem o viziune în care fondurile europene nu mai sunt folosite doar să le împărţim între diversele politici, cu o concurenţă între politicile mari, ci să ne uităm la efectul de levier pe care îl putem avea pe fondurile naţionale şi private, într-un cadru coerent de plan de ţară”, a menţionat Dragoş Pîslaru, la declaraţiile de presă care au avut loc în marja conferinţei la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune: „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivităţii economice incluzive şi a rezilienţei în întreaga Europă”.

Potrivit acestuia, până pe 26 februarie, când în Cipru se organizează Consiliului Afaceri Generale pe coeziune, România ar trebui să aibă „o claritate mai mare pe mecanismele de implementare”.

„Ştiţi experienţa PNRR, ştiţi lecţiile învăţate. Dacă nu creezi un design şi un mecanism de implementare care să nu aibă o mie de condiţionalităţi sau tot felul de lucruri care te-ar putea împiedica într-o abordare flexibilă şi simplă, atunci s-ar putea să nu avem niciun succes cu folosirea banilor. Această deschidere a noastră la nivel european, cu 10 miniştri, 4 secretari de stat şi o reprezentare instituţională de vârf, proiectează, de fapt, ceea ce va urma în toată perioada de doi ani de zile, cât mai avem pe negocieri, o Românie care îşi cunoaşte interesele, ştie să contribuie şi nu doar să reacţioneze, şi cu rezultate pe care le vom vedea, sperăm nişte alocări bine gândite care vor servi interesele românilor şi a României. El a subliniat că România trebuie să îşi urmărească interesul, să se asigure că acea sumă rămâne „în dreptul nostru”.

„Discutăm acum pe masă cu propunerea Comisiei Europene, deci cifra nu e abstractă ci vine din propunerea concretă a Comisiei, care acum este în negocieri. Se analizează propunerea Comisiei Europene şi trebuie să ne asigurăm că România îşi urmăreşte interesul ca acea sumă să rămână alocată în dreptul nostru. Ştiţi că în trecut banii europeni erau gestionaţi sau aşezaţi cu multă atenţie de Comisia Europeană în relaţiile cu statele membre. Erau fonduri diferite cu regulamente diferite. Banii de agricultură cu regulament separat, banii de coeziune cu trei fonduri sau două fonduri. (…) În loc să mai avem atâtea regulamente separate pentru fonduri, acum discutăm de un singur fond. Statele membre nu mai au acea repartizare clasică pe programe, aşa cum eram obişnuiţi până acum. Dacă vrei să foloseşti bani mai mulţi pentru programe regionale de tip coeziune clasică, poţi să aloci acolo, dacă vrei să aloci bani pentru dezvoltare rurală, poţi să aloci cum vrei tu, dacă vrei să aloci bani de tip PNRR, adică bazat pe performanţă, cu acea dualitate investiţie-reforme, poţi să o faci şi chiar te condiţionează cumva, sugestia fiind ca 30% să fie reforme asumate în pachetul mare”, a explicat ministrul.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Prefectul de Prahova şi primarul din Sinaia, chemaţi la Parchet într-un dosar de abuz în serviciu care vizează motivele pentru care edilul nu a fost revocat, deşi nu şi-a îndeplinit atribuţiile mai mult de 6 luni

Redacția

Consumatorii britanici de droguri sunt avertizaţi că ajută la alimentarea maşinăriei ruse de război / Traficanţii şi-au cumpărat o bancă în Kârgâzstan / Banii, scoşi din ţară în cutii de detergent sau lapte praf

Potrivit acestuia, este o structură radical diferită faţă de cadrul financiar multianual din trecut şi trebuie văzut cum se pot păstra fundamentele politicii agricole, fundamentele politicii de coeziune pentru infrastructură, de care mai avem nevoie.

„În acelaşi timp, să nu rămânem ancoraţi doar în politica tradiţională cu obiectivele tradiţionale de prindere din urmă. Noi va trebui acum să arătăm că folosim această finanţare pentru a răspunde celorlalte două obiective majore la nivel european, care trebuie finanţate cam tot din acest cadru financiar multianual – şi anume zona de competitivitate şi zona de apărare şi securitate, mai ales în zona aceasta de flanc estic, unde alocarea pentru România poate să fie generoasă, având în vedere că noi suntem plasaţi în această parte a Europei. Este nevoie să pregătim terenul, ca să nu mai fim cum eram în trecut, când aşteptam în ultima clipă să vedem decizia finală a negocierilor între Consiliu şi Parlament şi după aceea România începea să se pregătească. De data asta, cu doi ani înainte, noi nu vrem doar să aşteptăm ce se întâmplă sau ce se va întâmpla în negocieri, ci să contribuim în mod direct în negocieri, să nu fim reactivi, ci să spunem că noi credem că putem face lucrurile ca să putem satisface şi obiectivele politicilor tradiţionale care au avut rezultate, cum am demonstrat şi, în acelaşi timp, suntem deplin aliniaţi cu ideea de a construi la nivel european”, a adăugat ministrul.