Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
O ţară membră a Uniunii Europene poate obliga membrii forţelor sale armate să se vaccineze, chiar dacă este o acţiune ce contravine opiniilor personale ale acestora, a estimat joi avocata generală a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres.
Opiniile personale care au la bază preocupări legate de sănătate în ceea ce priveşte efectele unui vaccin şi dezacordul faţă politica de vaccinare a unui guvern nu pot fi invocate pentru argumentarea vreunei discriminări, potrivit avocatei generale a CJUE, Tamara Capeta.
Raţionamentul avocatei generale, ale cărei aprecieri nu sunt obligatorii, dar influenţează adesea hotărârile finale adoptate de instanţa europeană, se referă la un caz deschis în Italia în timpul pandemiei de COVID-19, când o lege adoptată de această ţară a impus vaccinarea obligatorie împotriva coronavirusului pentru membrii forţelor armate, iar unii dintre aceştia au fost suspendaţi temporar fără plată după ce au refuzat să se vaccineze.
Un militar a argumentat că refuzul său s-a bazat pe două motive, şi anume considera că vaccinul era ineficient şi nesigur şi nu era de acord cu politica guvernului, considerând inacceptabil ca autorităţile să nu îşi asume responsabilitatea în cazul unor efecte secundare ale vaccinului.
Acest militar a fost suspendat fără plată timp de aproximativ două luni, după care obligativitatea vaccinării a fost ridicată. El a contestat suspendarea, susţinând că aceasta a fost discriminatorie, conform directivei cadru privind egalitatea de tratament la locul de muncă.
Articolul continuă mai jos
Consiliul de Stat italian, organul consultativ-juridic al guvernului de la Roma, s-a adresat CJUE pentru clarificarea acestei chestiuni. În opinia sa formulată ca răspuns, avocata generală a considerat că respectiva directivă invocată de acel soldat nu se aplică în cazul prezentat, estimând că refuzul soldatului de a se vaccina a avut la bază mai degrabă o opinie personală critică asupra vaccinării obligatorii.
Prin urmare, mai notează avocata generală a CJUE, acesta nu poate fi considerat un caz de discriminare, ci probabil cel mult o discriminare „indirectă”, dar care ar putea fi justificată de scopul legitim de protejare a sănătăţii publice, întrucât „vaccinarea obligatorie a fost o măsură necesară şi proporţională pentru atingerea acestui obiectiv în contextul urgenţei provocate de răspândirea coronavirusului”.