Ministra Mediului: Nişte directoraşi şi nişte şefuţi care ţin puterea strânsă încearcă să manipuleze o reformă reală a Romsilva

Nişte directoraşi şi nişte şefuţi care ţin puterea strânsă încearcă, astăzi, să manipuleze o reformă reală a Romsilva, care înseamnă de fapt protejarea pădurilor, a declarat, miercuri, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă, organizată în timpul protestului Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva, transmite Agerpres.

„Cel care urla la microfon în faţa mea (preşedintele Federaţiei Silva, Silviu Geană, n.r.), la întrebarea simplă „Îmi puteţi da microfonul să le adresez şi eu un mesaj?”, (…) s-a ţinut agăţat cu ghearele de microfon, un om care zice că vine să dialogheze, dar care s-a ţinut cu ghearele de microfon, ca nu care cumva mesajul ministrului să ajungă la oameni. Nu se poate ascunde adevărul. Ştiu că în aceste zile manipulează cu tot ce au de manipulat. Ştiu că în aceste zile trimit în fiecare zi e-mailuri către toate filialele. Ştiu că în aceste zile comunică cu oamenii aceştia ca şi cum sunt nişte numere. Au trimis acum câteva zile o adresă, o hârtie, să vină de urgenţă 25 de oameni din fiecare judeţ. Pentru ei asta sunt pădurarii, paznicii, juriştii, contabilii pe care i-au adus aici. Sunt nişte numere. Eu vreau să-i transform în nişte oameni cu o misiune. Fără acel microfon, evident că mesajele nu puteau să fie purtate şi, de fapt, ăsta este simbolul la ceea ce a ajuns Romsilva astăzi. Nişte aşa-zişi lideri, nişte directoraşi şi nişte şefuţi care ţin puterea strânsă-strânsă, comunicarea strânsă-strânsă cu toţi pădurarii şi încearcă să manipuleze o reformă reală care înseamnă de fapt protejarea pădurilor, care înseamnă de fapt scăderea numărului de posturi pentru şefuţi”, a spus Buzoianu.

Aceasta a transmis, totodată, că în momentul de faţă există un singur aliat pe care oamenii de bună credinţă din Romsilva îl pot avea pentru reformă, respectiv ministrul care şi-a asumat o reformă reală.

„Eram pregătită să chem şapte reprezentanţi ai Ocoalelor silvice, şapte reprezentanţi ai Direcţiilor silvice. Fără şefuţi, fără directoraşi, fără lideri, ci oameni de la firul ierbii, care ar fi venit să lucreze şi care fac munca reală. Să vină să vorbim despre îngrijorările lor reale, despre reformă şi să le explic de ce reforma, de fapt, este pentru ei. Oamenii de bună credinţă au nevoie de această reformă (…) Cred că toţi merităm să ştim dacă directorul viitor ales de către Consiliul de Administraţie (al Romsilva, n.r.) susţine sau blochează reforma Romsilva şi pentru că, în perioada următoare, urmează să expire mandatele interimare ale directorilor din direcţiile silvice judeţene şi următoarele mandate stau în pixul acestui director general interimar. Vă garantez că dacă, astăzi, nu m-aş fi atins de posturile directorilor, nu era niciun om aici, în faţă. Oamenii aceştia care au venit aici, în faţă, sunt manipulaţi, din păcate, de o conducere care ţine comunicarea în sân, şi nu le zice adevărul, că i-a adus aici să ceară dreptul conducerii, să-şi păstreze pensii de 100.000 euro, bonusul de pensionare de 100.000 euro, fotolii călduţe de directoraş, perpetuu”, a spus şefa de la Mediu.

Buzoianu a adăugat că singurii care sunt „în pericol real să-şi piardă locurile de muncă sunt directorii”, nu angajaţii din teren. Ministra Mediului a subliniat, în context, că cei 12 directori care vor fi angajaţi prin concurs trebuie să dea semnalul că s-a terminat cu păstorirea pădurilor în interesele unor grupuri.

„Astăzi, Romsilva are nevoie de nişte lideri care să înţeleagă că misiunea lor nu este să facă din Romsilva moşie, ci să facă din Romsilva o instituţie-model care să urmărească să rămână pădurile pe generaţii întregi. Asta înseamnă că, după ce va trece această reformă, după ce vom angaja prin concurs cei 12 directori, pentru care va fi un vaiet mare, pentru că de la 99 de directori s-a ajuns la 12, aceştia au o misiune critică: să dea mai departe un semnal important, că s-a terminat cu politicul, s-a terminat cu întorsul ochilor de la infracţiunile de mediu, s-a terminat cu păstorirea pădurilor în interesul unor grupuri. S-a terminat cu petreceri la cabanele din păduri, s-a terminat cu toate petrecerile făcute la hoteluri, care nu apar nicăieri înregistrate”, a susţinut ministra Mediului.

Câteva sute de reprezentanţi ai Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva protestează, miercuri, în intervalul orar 10:00 – 14:00, în faţa Ministerului Mediului, nemulţumiţi de proiectul privind reorganizarea Romsilva.

Propunerea de hotărâre de Guvern pentru reorganizarea Romsilva vizează regionalizarea direcţiilor silvice. În prezent există 41 de direcţii silvice, câte una la nivelul fiecărui judeţ, însă proiectul prevede 12 direcţii silvice.

Totodată, este preconizată o scădere cu 90% a numărului de directori, în condiţiile în care fiecare direcţie silvică regională va avea un singur director. În prezent la nivelul fiecărei direcţii există doi-patru directori. Reducerea numărului de directori va permite o economie de 19 milioane de lei, bani care urmează să fie utilizaţi de Romsilva pentru administrarea pădurilor.

Propunerea de HG conţine şi măsuri de eficientizare financiară urmând să fie separate următoarele activităţi: administrarea pădurilor, exploatarea lor, întreţinerea drumurilor şi valorificarea produselor lemnoase.

Hotărârea de Guvern urmează să conţină şi indicatori de performanţă financiari, iar directorii şi şefii de ocoale vor avea criterii minimale de performanţă. Printre acestea vor figura: numărul orelor de formare, numărul activităţilor de instruire urmate, suprafeţele din fondul forestier acoperite de mijloace de supraveghere video, identificarea arborilor remarcabili, identificarea insulelor de îmbătrânire.

Pe 29 iulie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie raportul Corpului de control efectuat la Romsilva.

Concluziile raportului relevă faptul că şase Direcţii Silvice (Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari în cinci ani consecutivi, în perioada 2020 – 2024, iar alte patru (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutiv.