Iulia Scântei, după ce Senatul a decis că instanța trebuie să pronunțe decizia într-un proces penal în maxim de 120 de zile după încheierea dezbaterilor: Amânarea pronunțării nu trebuie să devină un mijloc procedural care să permită prescrierea răspunderii penale

Iulia Scântei, președinta Comisiei Juridice din Senat, a declarat marți că noua reglementare votată de Senat ca primă cameră sesizată, potivit căreia termenul maxim în care instanțele sunt obligate să pronunțe hotărârile judecătorești în procesele penale este de 120 de zile de la finalizarea dezbaterilor, nu trebuie să se transforme într-o modalitate de scăpare a infractorilor de închisoare.

”De la intrarea legii în vigoare, noul termen de 120 de zile va curge în favoarea prescripției în cazul deciziilor definitive, de aceea amânarea pronunțării nu trebuie să devină un mijloc procedural care să permită prescrierea răspunderii penale și scăparea infractorilor de pușcărie (cum s-a mai întâmplat)”, a scris Scântei pe Facebook.

Senatul a adoptat marți, cu majoritate de voturi, modificările propuse de PNL și USR PLUS la Codul de procedură penală (Cpp), printre care termenul maxim de 120 de zile în care instanțele sunt obligate să pronunțe deciziile în procesele penale de la finalizarea dezbaterilor, urmând ca motivarea deciziei să fie publicată în ziua pronunțării. Senatul este primă Cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaților. Inițiativa a fost depusă săptămâna trecută în Parlament, iar Comisia juridică a dezbătut-o joi în regim de urgență. În proiect, termenul maxim în care trebuia pronunțată sentința era de 90 de zile, dar judecătorii au avertizat că acesta este unul mult prea strâns, cerând o perioadă mai mare, de până la cinci luni, pentru pronunțarea deciziei din momentul încheierii dezbaterilor în proces. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit însă cu o soluție de mijloc, cea de 120 de zile, care a fost însușită de comisia juridică a Senatului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Postarea integrală a Iuliei Scântei:

Senatul a adoptat azi, cu majoritate de voturi (89 de voturi ”pentru”, 1 vot ”împotrivă” și 42 de abțineri), inițiativa parlamentară de modificare a Codului de procedură penală pe care am inițiat-o împreună cu alți colegi parlamentari* #PNL și USR-PLUS. Potrivit acestui proiect, termenul maxim în care instanțele sunt obligate să pronunțe hotărârile judecătorești în procesele penale este de 120 de zile de la finalizarea dezbaterilor, iar motivarea în fapt și în drept a hotărârii trebuie să fie publicată în ziua pronunțării. Senatul este primă Cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaților.

O decizie recentă a CCR obligă orice complet de judecată din România să pronunțe numai hotărâri judecătorești penale motivate în fapt și în drept la data pronunțării astfel încât nicio persoană condamnată să nu mai fie încarcerată fără a cunoaște motivele condamnării sale definitive la pușcărie.

Judecătorii constituționali întârzie de aproape o lună, în mod nejustificat, publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial, deși ea a fost adoptată la 7 aprilie, creând astfel #instabilitate în activitatea instanțelor și #incertitudine în rândul celor care sunt părți în zeci de mii de procese penale.

Pentru remedierea cu celeritate a articolelor din Codul de procedură penală constatate neconstituționale de către CCR, coaliția #PNL-USR-PLUS-UDMR a susținut ca acest demers legislativ să aparțină Parlamentului. Astfel, pentru a evita blocarea instanțelor, a fost înregistrată o inițiativă parlamentară comună care modifică textele neconstituționale și stabilește procedura și termenele pentru pronunțarea, redactarea și motivarea hotărârilor în materie penală.

Ca inițiator al proiectului, am considerat că 90 zile de la finalizarea dezbaterilor este un termen #rezonabil în care judecătorii să pronunțe și să motiveze o hotărâre penală de condamnare sau de achitare. 90 de zile era un termen rezonabil raportat în primul rând la cetățean, ca #justițiabil, indiferent ce calitate ar avea în proces, și corelat obiectiv cu principiul că justiția trebuie să fie #eficientă pentru cetățeni.

În cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică, Ministrul Justitiei Stelian Ion și colegii senatori USR-PLUS au susținut printr-un amendament un termen maxim de 120 zile pentru pronunțarea unei hotărâri penale motivate în fapt și în drept, acest termen fiind susținut și de CSM în punctul de vedere favorabil transmis Senatului.

Votul meu și al senatorilor PNL pentru termenul nou de 120 zile pentru pronunțarea și motivarea hotărârilor judecătorești a ținut seama de realitatea din instanțele românești:

În ultimii 4 ani, PSD a sufocat pur și simplu instanțele românești prin modificările aduse Legilor Justiției, #blocând de mai bine de 2 ani, #concursurile de admitere la INM și în magistratură, dar și #transferurile, și grăbind #pensionarea anticipată a magistraților cu experiență.

Un deficit de 1500 de magistrați, dosare complexe la instanțe si un grad de încărcare pe judecător cu un număr mare de dosare, număr insuficient de personal auxiliar și grefieri, sedii improprii pentru multe instanțe – așa arată realitatea din sala de judecată care recomandă Legiuitorului adoptarea unui termen maximal de 120 de zile pentru pronunțarea unei hotărâri bine motivate și întemeiate.

Îmi păstrez speranța și încrederea în judecătorii români că vor folosi cu #înțelepciune, #moderație și #responsabilitate termenul maximal în care să redacteze și să pronunțe hotărârile penale. De la intrarea legii în vigoare, noul termen de 120 de zile va curge în favoarea prescripției în cazul deciziilor definitive, de aceea amânarea pronunțării nu trebuie să devină un mijloc procedural care să permită prescrierea răspunderii penale și scăparea infractorilor de pușcărie (cum s-a mai întâmplat).

(*parlamentari inițiatori ai legii: #PNL: senatori Alina Gorghiu, Iulia Scântei și Daniel Fenechiu, deputatul Cupşa Ioan; USR-PLUS – senator Anca Dragu, Președinta Senatului)