Studiu: Părul cărunt apare când organismul distruge celulele predispuse la cancer

Considerat un semn deprimant al îmbătrânirii, părul cărunt înseamnă, de fapt, „cicatrici de război” în lupta organismului împotriva cancerului, porivit unui studiu citat de agenția Mediafax.

Noul studiu arată că firele de păr cărunt ar putea fi cicatricile lăsate de lupta corpului împotriva cancerului.

Publicat recent în revista Nature Cell Biology, studiul citat de BBC Science Focus a analizat modul în care celulele responsabile de pigmentarea părului și a pielii se „autodistrug” atunci când sunt deteriorate, ca parte a eforturilor organismului nostru de a ne proteja de cancer.

Oamenii de știință au descoperit că, în cazul anumitor tipuri de leziuni, aceste celule producătoare de pigment se opresc pur și simplu din funcționare, în loc să continue să se dividă.

Această alegere împiedică celulele defecte să răspândească mutații periculoase, dar, în timp, înseamnă și că rămân mai puține celule producătoare de pigment, ceea ce duce la apariția părului alb.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Armata israeliană afirmă că a ucis un comandant Hamas în Gaza

Redacția

Introducerea zonelor cu emisii reduse în Bucureşti ar putea avea un impact semnificativ asupra calităţii aerului (asociaţie)

Oamenii de știință au cercetat îndelung modalități de a opri autodistrugerea celulelor pigmentare, în încercarea de a preveni apariția părului alb, dar noile descoperiri sugerează că părul alb este un semn al unei importante apărări împotriva cancerului.

„[Acest studiu] redefinește încărunțirea părului și melanomul nu ca evenimente fără legătură între ele, ci ca rezultate divergente ale răspunsurilor la stres ale celulelor stem”, a declarat prof. Emi Nishimura de la Universitatea din Tokyo, care a condus studiul.

Echipa din Tokyo a făcut această descoperire în timp ce studia celulele stem melanocitare la șoareci – celulele care produc în mod normal pigmentul părului. Ei au descoperit că aceste celule melanocitare se sacrificau doar atunci când ADN-ul lor suferea o „ruptură dublă”, practic o rupere completă a ambelor părți ale spiralei ADN-ului. Dar când celulele erau expuse la alte tipuri de stres, cum ar fi lumina ultravioletă sau agenții cancerigeni, ele nu se autodistrugeau. În schimb, au supraviețuit și au continuat să se dividă, permițând acumularea mutațiilor și punând potențial bazele cancerului.

Această reacție dublă – celulele se sacrifică în unele scenarii, dar se agață de viață în altele – ar putea ajuta la dezvăluirea motivului pentru care părul gri și cancerul de piele devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetătorii spun că înțelegerea – și, în cele din urmă, controlul – acestei reacții ar putea deschide calea către noi metode de eliminare a celulelor cu risc ridicat înainte ca acestea să devină canceroase.