Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de lege prin care reglementează situația cumulului pensiei – normale și de serviciu – cu salariul la instituții și companii de stat. Spre dosebire de precedenta tentativă de reglementare a acestei chestiuni, picată la Curtea Constituțională, noul proiect aduce câteva modificări esențiale. Dar include și acesta un posibil viciu de neconstituționalitate.
Precedenta încercare, elaborată în 2023, când ministrul Muncii era Raluca Turcan, impunea o interdicție absolută de a cumula pensia cu salariul la stat pentru toate categoriile de pensionari – atât pentru cei cu pensii din sistemul public, cât și pentru cei care beneficiază de pensii de serviciu (speciale).
În aceste condiții, a fost banal pentru Curtea Constituțională să invalideze actul normativ. CCR și-a construit întreaga argumentație apărând dreptul de a cumula pensia cu salariul la stat al pensionarilor din sistemul public de pensii, pentru a adăuga la final că argumentația este valabilă și pentru beneficiarii de pensii de serviciu, pe motiv că și pensiile acestora „sunt tot prestații sociale din partea statului”.
Curtea omitea însă să vadă că diferențele dintre cele două tipuri de pensii sunt semnificative: unele sunt plătite din bugetul de asigurări sociale, la care titularii au contribuit toată viața activă, iar celelalte sunt plătite de la bugetul de stat și asupra acestora statul are o libertate ceva mai mare de intervenție – cum ar fi, de exemplu, impunerea unor restricții.
Noul proiect de lege pus în dezbatere publică face această diferență. Și, în plus, nu mai impune nimănui o interdicție absolută de angajare, ci o condiționează de acceptarea unei penalități asupra pensiei speciale.
Articolul continuă mai jos
Astfel, se prevede că pensionarii din sistemul public pot continua activitatea sau se pot angaja la stat și după ce ies la pensie, până la 70 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituției la care se angajează. Aceștia au posibilitatea să cumuleze pensia cu salariul.
În ceea ce privește pensionarii „speciali”, proiectul de lege prevede că și aceștia pot continua activitatea până la 70 de ani, dar numai dacă acceptă să li se taie pensia cu 85 la sută. Dacă nu își exprimă acceptul, contractrele lor de muncă încetează de drept.
Proiectul de lege instituie și câteva excepții – adică persoane care pot cumula, fără penalități, ambele venituri, indiferent dacă au pensie normală sau specială. Este vorba de persoanele alese în funcții publice (parlamentari, aleși locali), cele care au durata mandatului stabilită în Constituție (judecătorii CCR, de exemplu) și persoanele desemnate în funcție prin hotărâre a Parlamentului (Avocatul Poporului, directorii SRI și SIE).
O noutate pe care proiectul de lege o introduce este faptul că sunt exceptați de la penalizarea pensiei și persoanele „numite în funcție de președintele României în temeiul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. Spre exemplu, șefii STS și SPP. Expunerea de motive nu explică de ce a fost nevoie să fie exceptați și aceștia din urmă.
Totuși, și acest proiect s-ar putea să conțină un viciu de neconstituționalitate. Conform proiectului, penalizarea de 85 la sută se aplică atât pensiilor care sunt finanțate integral de la bugetul de stat (cum sunt cele ale militarilor și polițiștilor), cât și celor care conțin atât o parte suportată de la bugetul de stat, cât și o parte contributivă, finanțată de la bugetul de asigurări sociale (cum sunt cele ale magistraților). Dacă penalizarea „mușcă” și din partea contributivă, legea ar putea avea mari probleme la Curtea Constituțională, care a stabilit în 2023 că pensia contributivă nu poate suferi niciun fel de restricții.