Cercetătorii din Australia au descoperit o serie de modificări cerebrale în boala Parkinson, ce ar putea conduce la noi metode de tratament

Cercetătorii din Australia au descoperit că boala Parkinson provoacă modificări semnificative şi progresive ale vaselor sangvine cerebrale, schimbând modul în care această boală este înţeleasă, ceea ce ar putea să ducă la noi căi de tratament, informează marţi agenţia de presă Xinhua, citată de Agerpres.

Deşi boala Parkinson este caracterizată prin depuneri de proteine alfa-sinucleină, această cercetare a schimbat înţelegerea asupra bolii, demonstrând că modificările specifice regiunii vaselor de sânge din creier stau la baza progresiei bolii, a anunţat marţi Neuroscience Research Australia (NeuRA) din Sydney într-un comunicat de presă.

„În mod tradiţional, cercetătorii din domeniul maladiei Parkinson s-au concentrat pe acumularea de proteine şi pierderea neuronilor, dar noi am demonstrat impactul asupra vaselor cerebrale, adică asupra vaselor de sânge din creierul nostru”, a declarat Derya Dik, student postdoctoral la NeuRA, care a realizat acest studiu.

„Cercetările noastre au identificat modificări specifice regiunii în vasele de sânge ale creierului, inclusiv o prezenţă crescută a vaselor filiforme, care sunt resturi nefuncţionale ale capilarelor”, a mai spus Derya Dik.

Cercetătorii de la NeuRA, în colaborare cu Universitatea din New South Wales şi Universitatea din Sydney, au observat, de asemenea, modificări legate de modul în care sângele curge în creier şi de modul în care funcţionează bariera hematoencefalică, potrivit concluziilor studiului, publicate în revista Brain.

Articolul continuă mai jos

Florin Marinescu

Planul american pentru Ucraina: „Rusia folosește diplomația ca armă de război” / De ce crede cercetătorul Peter Pomerantsev că Europa “este percepută ca un vasal al Statelor Unite și al Rusiei”

Florin Marinescu

Kallas afirmă că revenirea Rusiei în G8 nu ar trebui să aibă loc în niciun caz

Cercetătorii consideră că abordarea acestor modificări progresive, specifice regiunii cerebrale mai sus menţionate, ar putea încetini evoluţia bolii şi îmbunătăţi rezultatele pentru pacienţii care suferă de boala Parkinson.

Cercetătorii investighează în prezent dacă modificări cerebrovasculare similare sunt prezente şi în ţesutul cerebral post-mortem al persoanelor cu boala Alzheimer şi demenţă cu corpi Lewy, precizează acelaşi comunicat de presă.