Guvernul va stabili, în şedinţa de joi, numărul maxim de posturi pentru Garda Forestieră Naţională / Sunt propuse în total 842, din care 85% sunt pentru personalul cu pregătire în silvicultură

Guvernul va stabili, în şedinţa de joi, numărul maxim de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi instituţiile din subordine – 842, transmite Agerpres.

Potrivit proiectului de act normativ, Garda Forestieră Naţională va avea 842 de posturi, din care 45 de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură şi 37 de posturi pentru persoane cu atribuţii auxiliare domeniului.

Totodată, Gărzile forestiere vor avea 760 de posturi, din care minimum 85% de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură şi restul posturilor pentru persoane cu atribuţii auxiliare domeniului, respectiv juridic, economic, resurse umane, achiziţii, investiţii, administrativ, comunicare, IT şi audit.

Executivul va modifica, printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă, OUG nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

„Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare următoarele: crearea bazei legale pentru aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Strategiei naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere; menţionarea utilizării principiilor stabilite în articolul 5 în cadrul Strategiei naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere şi a Planului de management integrat al zonei costiere; stabilirea clară a responsabilităţilor privind Strategia naţională a zonei costiere şi a Planului de management integrat al zonei costiere; obligaţia de a lua în considerare prevederile relevante din Planul de management integrat al zonei costiere în planurile de amenajare şi de urbanism elaborate la nivel local”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Această modificare este necesară pentru a exista o corelare corespunzătoare cu Recomandările OCDE privind managementul integrat al zonei costiere, se precizează în document.

Va fi analizat în primă lectură şi un proiect de OUG pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi din fonduri publice naţionale.

În nota de fundamentare, prin prezenta ordonanţă de urgenţă se urmăreşte:

– atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune şi PNRR;

– diminuarea portofoliului de angajamente financiare viitoare care depăşeşte în mod manifest capacitatea de susţinere a bugetului naţional, prin menţinerea acelor proiecte care au şanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR;

– adoptarea unor măsuri corective ferme şi imediate, precum şi modalitatea de ajustare a contractelor de finanţare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;

– evitarea unor consecinţe macroeconomice severe şi diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal;

– instituirea unui control riguros, centralizat şi transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanţate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară şi să prioritizeze investiţiile în funcţie de maturitate şi sustenabilitate financiară;

– suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, aşa cum sunt definiţi în OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Executivul va aproba, prin hotărâre, modificarea HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Se propune abrogarea prevederii privind obligaţia de vânzare a minimum 50% din cantitatea de material prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, în scopul: flexibilizării procesului de valorificare a materialelor colectate; eliminării barierelor administrative şi a restricţiilor nejustificate de concurenţă; alinierii la cerinţele Regulamentului (UE) 40/2025; stimulării investiţiilor private în sectorul reciclării prin facilitarea accesului direct la materialele colectate; reducerii costurilor administrative şi operaţionale ale administratorului SGR, conform notei de fundamentare.

Astfel, administratorul SGR va avea posibilitatea să comercializeze materialele rezultate din colectare printr-o procedură transparentă şi competitivă, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind trasabilitatea deşeurilor şi obligaţiile de raportare, se precizează în document.

Va fi adoptat şi un memorandum privind mandatarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) în vederea finalizării ajustării PNRR în conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 241/2021, cu modificările şi completările ulterioare.

Un alt memorandum vizează o Informare privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2021-2025 şi necesitatea eforturilor suplimentare în vederea atingerii ţintei PNRR.