G4Media.ro

Forța de muncă, cea mai mare provocare în 2020 pentru mediul de…

Sursa foto: pexels.com

Forța de muncă, cea mai mare provocare în 2020 pentru mediul de afaceri din România

Criza forței de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri. 2020 este văzut de majoritatea investitorilor drept un an în care măsurile reale de reformă vor fi, din păcate, înghețate, cu consecințe directe în înrăutățirea cadrului macro-economic, potrivit barometrului realizat de compania compania de consultanţă Frames.

După ce, la precedentul barometru de opinie, din luna iulie 2019, inflația și deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forței de muncă tinde să revină în prim-plan.

Întrebaţi care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri în anul viitor, peste 60% dintre firmele intervievate au indicat problema forței de muncă, 53% dintre respondenţi au menționat accentuarea blocajului financiar, 49% – creşterea inflaţiei, iar 36% s-au arătat îngrijoraţi de o
potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb.

„Criza forței de muncă s-a accentuat în 2019, iar importul de muncitori străini nu a reușit să compenseze nici 10% din necesar. Dincolo de stimularea consumului, creșterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piața muncii. În 2020, planurile de dezvoltare ale multor companii se află
în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluții, cea mai solicitată de investitorii fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor, mai ales a celor tineri, în țară, vezi modelul polonez”, arată concluziile barometrului.

Dincolo de criza forței de muncă, investitorii estimează că economia va continua să se confrunte cu aceleași probleme structurale ca și în 2019.

„Într-un an cu două runde de alegeri, este puțin probabil să asistăm la măsurile de restructurare necesare echilibrării cadrului macro-economic, având în vedere potențialul impact negativ din punct de vedere electoral. În aceste condiții, problemele din 2019 precum blocajul financiar se vor accetua în anul viitor, mai ales în condițiile în care finanțarea business-ului va continua să fie o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea investitorilor”, afirmă experți citați de Frames.

Din topul temerilor investitorilor a ieșit „creșterea fiscalității”, semn că oamenii de afaceri speră ca 2020 să aducă un Cod Fiscal fără modificări importante, având în vedere contextul electoral.

Economia pune frână în 2020

Temerile investitorilor privind decelerarea evoluției economice din S2 2019, prezentate în ediția din iulie a Barometrului Frames, s-au confirmat, creșterea economică fiind sub cea estimată de Comisia Națională de Prognoză și de fostul guvern. În noua cercetare, realizată în această lună, oamenii de afaceri estimează că, în 2020, economia va continua să pună frână, pe fondul accentuării dezechilibrelor macro-economice.

59% dintre companiile chestionate estimează, astfel, că economia va crește anul viitor cu 3-3,5%, iar 27% văd un avans economic chiar mai redus, sub nivelul de 3%. Numai 14% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 3,5%.

Proiectul de buget pe anul 2020 se bazează pe o creștere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% și o rată medie a inflației de 3,1%.

Deprecierea leului continuă

Combinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze în 2020. După ce, în barometrul din iulie 2019, o treime dintre oamenii de afaceri chestionați de Frames prognozau cursul în a doua parte a anului în intervalul 4,7-4,75 lei, fapt confirmat de evoluţia din prezent, pentru 2020, cei mai mulți
investitori (68%) anticipează un curs oficial în jurul nivelului de 4,85 lei/euro. 21% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,85-4,9 lei, iar 11% văd cursul sub 4,85 lei/euro.

Investițiile cu potențial în 2020

Într-o economie aflată sub zodia consumului, cei mai mulți dintre investitori (61%) estimează că afacerile din comerț vor genera cel ridicat nivel de interes. Serviciile (47%), construcțiile (37%), transportul și depozitarea (28%) și activitățile profesionale, științifice și tehnice (23%) se vor afla, de asemenea, în
topul investițiilor interesante.

De remarcat scăderea semnificativă a apetitului pentru agricultură, silvicultură și pescuit față de ediția precedentă a Barometrului Frames, de la 27% la 12%, un semn că provocările din zona de costuri de producție, pricing, distribuție și vânzare s-au accentuat.

„Stimulat de creșterile salariale, consumul va continua să genereze cel mai ridicat interes și în 2020, cu un tot mai puternic accent în zona de online. Sectorul de transport și depozitare, strâns legat de acest
segment, va aduce, de asemenea, o profitabilitate optimă, iar serviciile dedicate firmelor și populației, vor înregistra, în continuare, un interes major. Sectorul construcțiilor va continua să crească, iar presiunea pe prețuri se va accentua în zona marilor orașe, acolo unde cererea de spații de locuit și de birouri este semnificativă. Investiţiile în zona de IT (software) vor reprezenta, de asemenea, un punct de interes, grevate însă de criza de personal, extrem de puternică în acest sector”, mai arată concluziile barometrului.

Predictibilitate fiscală și digitalizarea serviciilor publice

Dincolo de provocările economice și de investițiile cu potențial din 2020, oamenii de afaceri au fost chestionați și în privința măsurilor pe care le consideră necesare dezvoltării unui cadru economic stabil.

Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul mențiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câțiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorități.

Digitalizarea administrației publice (56%), investițiile în infrastructură (45%), reducerea aparatului bugetar (38%) și un plan național de reconversie profesională (24%) se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.

Barometrul semestrial privind starea economiei a fost realizat de Frames în perioada 1 – 15 decembrie 2019, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Foto sus: Pexels.com

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

11 comentarii

  1. NU mai mancati rahat – ca sa a exprim elegant. NU EXISTA NICIO CRIZA a fortei de munca in Romania! Ah, DA exista O CRIZA A SALARIULUI MINIM PE ECONOMIE PENTRU MINIMUM 5 calificari DIFERITE, exista un contract de munCA CARE trebuie RESPECTAT DOAR DE ANGAJAT (de cate ori ati MUNCIT PESTE PROGRAM GRATIS, FARA SA FITI PLATITI?), exista DISCRIMINARE DE VVARSTA, si da EXISTA O LACOMIE APROAPE COSMICA a antreprenorilor. D-aia NU GASITI SI NICI NU VETI GASI OAMENI DISPUSI SA VA IMBOGATEASCA…

    • Ai dreptate!
      Suntem plătiți prost ca asa a hotărât Guvernul si Asociatiile Oamenilor de Afaceri.
      Noi suntem Sclavi in Colonia România.

  2. Daca asta e Romania normala promisa…poate sa traga apa cine a avut sloganul de campanie electorala.

  3. „Nu e forta de munca” se traduce prin „Nu e forta de munca la banii pe care noi vrem sa-i dam”. Asta daca tot suntem liberali pana la capat.

    Pentru ca statul Orbanist aduce forta de munca din est si pune presiune pe cea autohtona sa accepte salariile de rahat. Asta, in loc sa opreasca acest fenomen idiot si sa ii puna pe angajatori sa concureze pentru forta de munca ramasa in Romania ridicand astfel salariile.

    Dar Saftoaica a zis bine: astia nu sunt liberali. Ci niste vanzatori de tara. (a doua parte n-a spus-o, aia o zic eu).

  4. Si statul a distorisionat piata muncii, prin faptul ca a distrus orice forma de meritocratie.
    Incompetentii cu pile au acaparat toate posturile bune de la stat, iar cei priceputi au plecat masiv in afara tarii. Schema a fost copiata oarecum si in mediul privat.
    Statul roman a facut ca meritele individuale sa fie irelevante, totul facandu-se pe baza de carnet de partid sau grad de rudenie.

  5. Criza exodului…8 milioane plecati.
    Realitatea sa vazut la alegeri mai sunt maxim 10 milioane cu drept de vot in romania

  6. Asta este Romania normală ???? Cum vor reuși să aducă în țară românii ? Când salariul minim este o mizerie când politicienii reprezintă doar interesele patronilor , când autoritățile statului nu își fac treaba. Patronii să înțeleagă că muncitorii nu sunt sclavi pe plantațiile lor. Acum patronii cu politicienii aduc 50 000 de muncitori din lumea a3a, deci dragi români să ne face bagajele să plecăm cu toții să rămână patronii , politicienii și angajații la stat.

  7. Nu exista criza a fortei de munca. Exista criza a celor care accepta sa munceasca pentru un salariu de mizerie. Marele capitalism mioritic. Poate le explica cineva marilor „capitani” ai industriei mioritice, ca nu vor avea in veci colaboratori buni, ei oferind salarii de mizerie. Oare au retinut ca sclavia si serbia au fost abolite in 1848?
    Romanii care au curaj si independenta, au plecat incepand din 1990, de la mineriada a 2a. Milioane de romani, intre 3 si 6-7-8 milioane.
    Romanii care doresc sa munceasca pentru un salariu decent, pleaca in afara granitelor, salariile in Romania, fiind jalnice.

    Asa ca puteti voi sa scrieti cat doriti despre „criza” fortei de munca. Exista o criza, insa ea a SALARIILOR DE MIZERIE.

  8. Ne plângem că nu avem forță de muncă, dar nu vrem să mărim salariile!