De ce consideră Nicușor Dan neconstituționale modificările la Legea Cultelor / CCR discută marți sesizarea președintelui pe document, dar și ce reclamă ICCJ și AUR privind pensiile private

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, marţi, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu modificările aduse Legii privind libertatea religioasă şi regimul cultelor.

La jumătatea lunii iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu o lege care modifică şi completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, prin care se sancţionează, la fel ca şi în cazul preoţilor, exercitarea fără drept a profesiei de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”.

Legea reclamată la CCR a fost iniţiată de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, cel care a iniţiat şi proiectul de lege de combatere a antisemitismului şi de interzicere a organizaţiilor legionare, proiect atacat fără succes de preşedintele Nicuşor Dan la CCR, amintește Agerpres.

Parlamentul i-a transmis pe 28 iunie preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Actul normativ introduce următoarele modificări în Legea 489/2006:

Articolul continuă mai jos

Redacția

Secretarul armatei SUA s-a întâlnit cu o delegaţie rusă la Abu Dhabi, în procesul de mediere a acordului de pace cu Ucraina – oficial american

Redacția

Jordan Bardella, favorit clar la alegerile prezidențiale din 2027, în Franța, potrivit unui nou sondaj / Liderul de extremă dreapta are 30 de ani

* la articolul 23, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: ‘(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare’.

* la articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins: ‘(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii’.

În opinia preşedintelui, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art.1 alin.(5), art.76 alin.(1) coroborat cu art.73 alin.(3) lit.h), respectiv art. 29 şi art. 30 din Constituţie.

De asemenea, legea încalcă art. 147 alin.(4) din Constituţie şi art.7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conţinutului constitutiv al unei infracţiuni prin acte infralegale.

Legea în discuţie extinde sfera subiectului activ al infracţiunii, fiind incluse şi categoriile „rabin” sau „imam”, dar şi sintagma „altor funcţii, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”.

„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte. (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură „să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte”, mai explică preşedintele.

Nicuşor Dan atrage atenţia şi asupra enumerării incomplete a funcţiilor clericale şi monahale.

„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte”, utilizată în formularea art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii’, indică şeful statului.

Concret, altor culte religioase recunoscute prin lege le sunt specifice alte titulaturi, cum ar fi: muftiu (în cazul Cultului musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România), bătrân (în cazul Organizaţiei Religioase „Martorii lui lehova”).

Toate aceste titulaturi trebuie luate în considerare de legiuitor în cuprinsul art. 23 alin. (4) din Legea 489/2006, deoarece, după cum a reţinut şi Curtea Constituţională, ‘indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi’, se mai arată în sesizare.

De asemenea, critici de neconstituţionalitate pot să fie formulate şi din perspectiva faptului că textul incriminează ‘exercitarea fără drept a atribuţiilor’ specifice mai multor funcţii clericale sau monahale, legiuitorul ignorând că, de cele mai multe ori, aceste atribuţii nu sunt stabilite prin lege, ca act normativ de reglementare primară, ci prin statutele şi codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre adoptată de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.

O altă critică a preşedintelui se referă la încălcarea art.1 alin. (5), art. 29 şi art.30 din Constituţie prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităţilor religioase de cinstire a anumitor persoane, fapt ce încalcă libertatea religioasă, dar şi exerciţiul libertăţii de exprimare.

Tot marți Curtea Constituţională discută și sesizările privind legea referitoare la plata pensiilor private formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi AUR.

Judecătorii Instanţei supreme au decis să sesizeze CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II şi III.

Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.

Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.

Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate.

Potrivit magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.

Magistraţii susţin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.

Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că ‘Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III’.

„Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat pentru adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% – 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”, susţinea AUR într-un comunicat de presă.