G4Media.ro

Cipru: pe „insula pisicilor”, o boală decimează populația felină

Sursa foto: Facebook / ACDB

Cipru: pe „insula pisicilor”, o boală decimează populația felină

„Am pierdut 300.000 de pisici din ianuarie”: mutația unui coronavirus felin face ravagii pe insula mediteraneană Cipru, iar apărătorii animalelor, precum Dinos Ayiomamitis, îndeamnă guvernul să ia măsuri pentru a limita epidemia, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Baby” este o pisicuță de șase luni care tocmai a ajuns la o clinică veterinară din Nicosia, capitala. Suferă de peritonită infecțioasă felină (FIP).

Acest virus „provine dintr-o mutație a coronavirusului intestinal prezent la 90% dintre pisici”, care este „foarte contagios” între pisici, dar nu se poate transmite la om, explică medicul veterinar Kostis Larkou, în timp ce se ocupă de animalul vizibil afectat.

FIP prezintă simptome polimorfe: febră, abdomen umflat, slăbiciune și uneori chiar agresivitate.

Potrivit specialiștilor, populația de pisici, în marea ei majoritate formată din pisici vagaboande, depășește numărul de locuitori de pe insulă, estimat la puțin peste un milion.

Cipru și pisicile sunt foarte vechi: oasele unuia dintre aceste animale, descoperite lângă rămășițe umane într-un sit funerar vechi de peste 9.000 de ani, reprezintă cea mai veche dovadă a domesticirii sale din lume.

Piața neagră

Dinos Ayiomamitis, președinte al Cats PAWS Cipru și vicepreședinte al Cyprus Voice for Animals (CVA), estimează că cel puțin 300.000 de pisici au murit deja din cauza acestei boli în șase luni.

Timp de 25 de ani, el a hrănit aproximativ 60 de feline într-un cimitir din Nicosia. „Colonia se descurcă bine, dar suntem îngrijorați, pentru că dacă o singură pisică este infectată, vor fi și celelalte”, spune pensionarul în vârstă de 70 de ani, stând lângă pisicile care țopăie pe marmura mormintelor.

PIF afectează mai multe orașe mari din Cipru, un stat membru al Uniunii Europene care a fost divizat de când Turcia a invadat partea de nord în 1974.

Se crede că această epizootie afectează și țările vecine, precum Libanul, Israelul și Turcia, dar, în lipsa unor studii, „nu avem cum să știm cu certitudine”, spune Demetris Epaminondas, vicepreședintele Asociației veterinare pancipriote, care grupează profesioniștii veterinari din insulă.

Oficial, doar 107 cazuri au fost înregistrate în partea sudică, greco-cipriotă a insulei, potrivit serviciilor veterinare ale Ministerului Agriculturii. Cu toate acestea, acest număr nu reflectă realitatea situației, o serie de practicieni raportând dificultăți în diagnosticarea bolii și lipsa de resurse pentru a face acest lucru.

Mai ales că atunci când pisicile sunt bolnave, ele se izolează în general și mor singure. Mai multe persoane care hrănesc pisici au declarat pentru AFP că acestea dispar și că sunt găsite foarte puține cadavre.

Pentru a limita această epidemie, au fost luate în considerare două opțiuni: utilizarea unui medicament aprobat pentru coronavirusul uman în India, molnupiravir, și un medicament antiviral veterinar aprobat în Anglia, numit „GS-441524”.

Doar importul de GS a fost autorizat în Cipru, dar acesta este supus unor restricții, ca să nu mai vorbim de prețul prohibitiv al tratamentului, care poate varia între 3.000 și 7.000 de euro pe pisică. Ca urmare, nu există stocuri de medicamente pe insulă.

Așa că unii oameni trebuie să recurgă la metode clandestine.

„Ne cumpărăm medicamentele de pe piața neagră online sau de pe grupurile de pe Facebook. Ne păstrăm furnizorii în secret pentru a putea continua să ne tratăm animalele”, spune o cipriotă, vorbind sub protecția anonimatului, de teamă că ar putea avea probleme.

Insula pisicilor moarte

De săptămâni întregi, domnul Epaminondas încearcă să obțină de la guvern autorizarea utilizării molnupiravirului, un tratament care ar costa aproximativ 200 de euro pe pisică.

Contactat de AFP, Ministerul Agriculturii a declarat că examinează „posibilele modalități de abordare a problemei” prin intermediul „diferitelor preparate terapeutice disponibile pe piața Uniunii Europene”.

Vasiliki Mani, o cipriotă în vârstă de 38 de ani, membră a mai multor asociații de protecție a animalelor, solicită o soluție rapidă. În ianuarie, ea a tratat două pisici vagaboande pentru PIF, cu un cost de 3.600 de euro.

„Mi-am cheltuit toate economiile”, spune ea, care consideră că animalele din Cipru sunt tratate cu „neglijență și cruzime”.

Dacă FIP continuă să sufere mutații, „insula pisicilor” va deveni „insula pisicilor moarte”, avertizează ea.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...