USR intră sâmbătă în congres fără ca alianța cu PLUS să fie parafată. Principalul punct pe ordinea de zi: desemnarea candidatului la prezidențiale / Ședință și la PLUS pentru stabilirea procedurilor de alegere a prezidențiabilului

USR și PLUS nu au reușit să parafeze acordul privind încheierea alianței politice în cadrul căreia să participe împreună la toate rundele de alegeri din următorii doi ani, în dispută rămânând modalitatea de desemnare a candidaților la parlamentarele de anul viitor, au declarat surse din cadrul celor două formațiuni pentru G4Media.ro.

Cu toate acestea, USR se întrunește sâmbătă în congres, în primul rând pentru a-și alege candidatul la prezidențiale, dar și pentru a valida modificările aduse statutului, cea mai importantă fiind alegerea președintelui partidului de către toți membrii formațiunii.

Și PLUS are stabilită sâmbătă o ședință a conducerii lărgite a partidului, Consiliul Național, în care vor fi stabilite procedurile pentru desemnarea propriului candidat la alegerile prezidențiale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Ulterior, dintre cei doi candidați desemnați de fiecare formațiune și în urma unor negocieri, va fi stabilit candidatul unic al USR-PLUS pentru Palatul Cotroceni. Cel care nu va fi ales candidat la prezidențiale, va fi desemnat candidat comun al alianței la postul de prim-ministru.

USR și PLUS au căzut de acord asupra stabilirii candidaților comuni la locale, dar nu s-au înțeles încă pe cei de la parlamentare

Surse participante la discuțiile dintre USR și PLUS privind încheierea alianței politice au explicat pentru G4Media.ro că echipele de negociatori au căzut de acord, de principiu, în privința modalității de desemnare a candidaților comuni la alegerile locale din vara anului viitor.

Potrivit acestora, în primul rând s-a convenit ca în localitățile unde doar unul dintre cele două partide au organizații constituite, celălalt nu va emite pretenții la desemnarea candidatului la primărie.

În cazul localităților mici și unde atât USR, cât și PLUS au organizații locale, decizia a fost ca centrul să nu se amestece, ci să-i lase pe cei din localitățile respective să-și stabilească singuri candidații.

Acolo unde e vorba de localități mai mari și unde este mai greu de fotografia situația, fiecare partid va face o selecție internă a candidaților la primărie, urmând ca ulterior, prin diverse metode, să fie desemnat un candidat comun.

În schimb, în orașele mari, precum Bucureștiul, Clujul, Iașiul etc. desemnarea candidaților comuni la primărie se va face în urma unor alegeri primare (primaries) pe model american, în cadrul cărora ar putea vota inclusiv persoane care nu sunt membre de partid.

Ultima rundă de negocieri dintre USR și PLUS a avut loc vineri dimineață, urmând ca luni să fie reluate discuțiile despre modalitatea de desemnare a candidaților comuni la parlamentare.

• Citește și: Culise de la negocierile dintre USR și PLUS: Partidul lui Barna cere un număr de locuri eligibile la parlamentare egal cu cel obținut în 2016. Formațiunea lui Cioloș vrea ”competiție deschisă între partide” pentru stabilirea candidaților

Patru candidați la calitatea de prezidențiabil al USR

Uniunea Salvaţi România îşi va desemna sâmbătă, în cadrul Congresului partidului, candidatul la alegerile prezidenţiale, pe ordinea de zi regăsindu-se şi modificarea Statutului formaţiunii, astfel încât preşedintele USR să fie ales de toţi membrii.

Congresul USR, la care vor participa 500 de delegaţi, va avea loc sâmbătă, începând cu ora 10,30, la Teatrul Naţional Bucureşti.

În cursa internă pentru a fi desemnat candidat la prezidenţiale s-au înscris Dan Barna, Mihai Goţiu, Dragoş Dinulescu şi Dumitru Stanca.

„În primul rând, USR îşi va alege sâmbătă, la Congres, candidatul pentru funcţia de preşedinte al României, prezidenţiabilul USR. Acesta va fi primul punct pe ordinea de zi. Vor fi prezentările celor patru candidaţi la această funcţie – Dan Barna, Mihai Goţiu, Dragoş Dinulescu, Dumitru Stanca. Ei vor veni în faţa Congresului să-şi prezinte o platformă, apoi vot. După ce se numără voturile, se anunţă prezidenţiabilul, apoi vom intra în modificările de statut. Principala modificare la Statutul USR este aceea că preşedintele partidului va fi ales prin votul tuturor membrilor partidului, prin vot egal, direct, secret şi liber exprimat. Vom folosi o platformă de vot electronic pe care am mai folosit-o cu succes până acum şi la europarlamentare şi la referendumurile interne şi vom ratifica rezultatul printr-un nou congres. Vom avea un nou congres în septembrie pentru alegerea preşedintelui USR şi pentru alegerea noului Birou Naţional”, a declarat pentru AGERPRES vicepreşedintele USR Ionuţ Moşteanu.

El a menţionat că viitorul candidat la prezidenţiale al USR va fi ales prin votul celor 500 de delegaţi care vor participa la Congresul de sâmbătă.

La Congres vor fi, de asemenea, supuse votului 51 de modificări la Statutul partidului.

„Printre aceste modificări se numără eliminarea cumulului de funcţii, adică un membru USR nu poate deţine simultan mai mult de două funcţii la orice nivel. Vom face nişte modificări care impun publicarea rapoartelor anuale de către secretariatul general şi filiale într-un termen de 90 sau 120 de zile, o să vedem, pentru că lucrăm cu bani publici şi trebuie să fim responsabili şi transparenţi. Sunt multe modificări care vizează organizarea filialei municipale Bucureşti, pentru că esenţa este că partidul s-a schimbat mult faţă de acum doi ani. Statutul ăsta a fost făcut în primăvara lui 2017, când USR era un partid preponderent bucureştean, sau nucleul principal al USR era în Bucureşti şi ponderea Bucureştiului în decizia internă era foarte mare. Realitatea s-a schimbat, avem 500 de filiale, suntem în toată ţara şi statutul trebuie să ţină cont de aceste noi realităţi. Mai este o propunere pentru înfiinţarea filialelor în rural cu minim cinci membri, până acum era cu minim 7, pentru a ne putea extinde mai rapid în zonele rurale. Sunt propuneri de mărire a Birourilor judeţene la 13 membri, chiar 15 membri, Biroul Naţional se va mări la 25 de membri, probabil vom înfiinţa şi o organizaţie de tineret pentru cei cu vârsta de până la 28 de ani”, a afirmat Moşteanu.