Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Senatul a adoptat tacit, luni, proiectul privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari inițiat de USR. Proiectul a fost adoptat tacit pentru că s-a depășit termenul în care ar fi trebuit dezbătut, astfel că legea merge la Camera Deputaților pentru dezbatere. Potrivit Agerpres, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că social-democraţii sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300, dar vor ca votul să fie uninominal.
Grindeanu a fost întrebat de presă, la Palatul Parlamentului, dacă PSD va susţine proiectul de lege al USR privind reducerea numărului de parlamentari.
„Am spus că noi susţinem asta, dar vrem şi mai mult decât atât, noi ne-am dori să fie vot uninominal”, a spus liderul PSD. Acesta a menţionat că s-a discutat inclusiv săptămâna trecută în coaliţia de guvernare despre acest subiect, dar nu s-a luat o decizie.
„Proiectul acela e un proiect care n-a fost scris corect, aşa cum bine ştiţi, în specificul USR. Scriau că din 300 de parlamentari, 200 trebuie să fie senatori, 100 deputaţi. Nu vă supăraţi pe mine, să mai înveţe să scrie proiecte de lege. Dar, ca idee, avem un referendum în România ţinut în urmă cu 15 ani, dacă nu mă înşel, care aşteaptă să fie pus în practică. Da, PSD susţine 300 de parlamentari”, a afirmat Grindeanu.
În prezent, Parlamentul este compus din 465 de senatori și deputați.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a declarat, luni, la rândul său, că decizia coaliției este de susținere a reducerii numărului de parlamentari, menționând că s-ar fi agreat „oarecum” o reducere cu 10% și că acest lucru trebuie să fie comunicat și formalizat „într-un fel sau altul”. Abrudean a apreciat că proiectul USR are „niște deficiențe din punct de vedere juridic”.
Sistemul de vot actual pentru Senat și Camera Deputaților este proporțional, pe liste, însă parlamentarii au fost aleși prin vot uninominal la două scrutine: în anii 2008 și 2012.
Votul uninominal a fost introdus printr-o lege adoptată în martie 2008, cu susținerea PSD și PNL și a fost aplicat pentru prima dată chiar în acel an. Este vorba despre sistemul uninominal de vot într-un singur tur cu distribuție proporțională a mandatelor. Acest sistem presupune că, dacă un candidat are peste 50% din voturi în colegiul în care candidează, obține mandatul de parlamentar automat. Pentru cei care au mai puține voturi se aplică un sistem matematic de împărțire și distribuție a voturilor.
Astfel, accesul în Parlament al fiecărui candidat al unui partid depindea mult mai mult de susținerea liderilor județeni ai partidelor, așa-numiții „baroni locali”. De puterea lor depinde și acum scorul partidelor în județe, dar prin sistemul de vot uninominal influența lor a crescut uriaș asupra fiecărui deputat sau senator.
Și la alegerile pentru următoarea legislatură a fost folosit același sistem, care a adus în Parlament, în 2012, un număr record de 588 de parlamentari, cu 117 parlamentari mai mult decât în legislatura trecută.
Începând cu alegerile parlamentare din 2016, s-a revenit la votul proporțional pe liste de candidați.
Si totusi, parca nu mai suntem in situatia cand baronii locali decideau cu cine se voteaza local, cu galeti goale si zahar+ulei care aminteau de vremea ratiilor care veneau ca recompensa. N-am mai fi auzit despre Calin Georgescu daca ar fi ramas asa…
Lumea se schimba. Poate e momentul ca poporul sa realizeze si din proprie experienta daca-si da singur cu caramida-n cap
De ce alegerea primarilor nu se face în două tururi?