Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen este un act de răzbunare săvârșit de George Simion, candidatul fără noroc – presa franceză

Analiză a publicației franceze Le Point, via Rador:

Europa politică își adoră micile psihodrame de vară. De data aceasta, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei von der Leyen condimentează sesiunea parlamentară din iulie de la Strasbourg. Inițiativa înaintată de europarlamentarul român AUR Gheorghe Piperea nu este susținută de grupul ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni), în care AUR este membru.

Mai degrabă, este un act de răzbunare săvârșit de George Simion, candidatul fără noroc la ultimele alegeri prezidențiale din România, care este dornic să-și regleze conturile cu executivul european. Fratelli d’Italia, partidul Giorgiei Meloni, nu se va alătura acestei moțiuni de cenzură, care a strâns totuși suficiente semnături (75 de semnături dintr-un minim necesar de 72) pentru ca o dezbatere – luni, 7 iulie, după-amiaza – și un vot – joi, 10 iulie – care să fie organizate.

Liderii grupului ECR sunt, așadar, provocați de unul de-al lor… Trupelor lui Meloni le este greu să discrediteze o Comisie în care se află comisarul lor și vicepreședintele Comisiei, Raffaele Fitto.

Disputa SMS-urilor cu Pfizer

Reclamațiile împotriva Ursulei von der Leyen nu sunt însă lipsite de substanță. Prima acuzație: afacerea „Dosarele Pfizer”. Moțiunea o critică pe von der Leyen pentru refuzul său încăpățânat de a dezvălui discuțiile pe care le-a avut cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor privind vaccinul împotriva Covid-19.

Pe 14 mai, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza accesul la SMS-urile schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla. Potrivit Comisiei, mesajele au fost șterse deoarece nu conțineau informații de substanță – de genul: „Ne sunăm duminică, bine?”

Decizia Curții este însă jenantă pentru o Comisie care susține transparența. Cu toate acestea, la 20 ianuarie 2025, latura penală a fost închisă de camera de rechizitoriu a Curții de Apel din Liège, care a declarat inadmisibile cele o mie de plângeri penale depuse împotriva Ursulei von der Leyen, a lui Albert Bourla, a Pfizer și BioNTech.

Mai tehnică, dar nu mai puțin problematică, este utilizarea articolului 122 din Tratat pentru lansarea programului militar „Reînarmarea Europei” – 150 de miliarde de euro în împrumuturi acordate statelor membre care le solicită. Această prevedere, destinată situațiilor de urgență, devine, sub conducerea lui von der Leyen, un cadru constituțional general.

Parlamentul European se consideră ocolit fără un motiv legitim. Comisia juridică a Parlamentului a respins în unanimitate această interpretare largă în aprilie anul trecut. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a avertizat Comisia că „dacă Consiliul adoptă acest regulament utilizând articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (UE) ca temei juridic, Parlamentul va examina actul în conformitate cu articolul 155 din Regulamentul său de procedură”, acesta fiind primul pas către sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Ultima nemulțumire, mai controversată, este acuzația de interferență electorală prin aplicarea abuzivă a Digital Services Act în România și Germania. Acesta este adevăratul motiv din spatele moțiunii de cenzură a deputatului român și răzbunarea cu sânge rece a lui George Simion, liderul partidului AUR (Alianța pentru Unitatea României), care are trei reprezentanți în Parlamentul European.

Suflul ghiulelei

Are această moţiune vreo șansă de succes? Răspunsul este un singur cuvânt: nu. Aritmetica parlamentară este nemiloasă. Pentru a înlătura Comisia, sunt necesare două treimi din voturile exprimate și o majoritate absolută a celor 720 de deputați europeni, adică 361 de voturi. O misiune aproape imposibilă, având în vedere pozițiile grupurilor politice. Cu alte cuvinte, minimum 482 de parlamentari vor trebui să se unească joi pentru a răsturna Comisia von der Leyen, dacă toți parlamentarii sunt prezenți.

Pentru Partidul Popular European (PPE), din care face parte von der Leyen, această moțiune de cenzură este o mare glumă. „Dacă te uiți la lista celor care au semnat și faci niște cercetări despre cine sunt acești oameni, nu e nevoie de prea multe comentarii”. Traducere: semnatarii sunt prietenii lui Putin și un amestec pestriț de parlamentari eurofobi care ar fi semnat orice text, atâta timp cât era anti-Europa, cu von der Leyen sau nu.

Social-democrații (S&D) ar trebui să o susțină pe von der Leyen, dar sunt supărați. Fiind maltratați de PPE încă de la începutul mandatului, aceștia ar găsi aici ocazia să-și facă simțită furia și influența. Ei denunță constant dublul joc al PPE, care se încurcă cu extrema dreaptă când refuză să fie atras spre stânga.

Pentru socialiști, a venit momentul clarificării: este PPE pe deplin dedicat „majorității von der Leyen” alături de S&D și de liberalii centriști din grupul Renew? Unii își imaginează că socialiștii își vor „calibra” votul astfel încât Ursula von der Leyen să simtă suflul ghiulelei fără a fi răsturnată.

Bardella va vota împotriva lui von der Leyen

Pentru Renew Europe și Verzi, această moțiune de cenzură este o „manipulare publicitară a extremei drepte înainte de sezonul mort”. Nu se vor alătura. „Această moțiune vine de la extrema dreaptă, iar poziția noastră privind cordonul sanitar este foarte clară”, spune purtătorul de cuvânt al Renew. „Avem nevoie de o Comisie puternică și de o președintă puternică, iar acest lucru vine în mod clar de la oameni care vor doar să submineze și să destabilizeze Europa în general, nu doar pe președinta Comisiei sau Comisia”.

De fapt, doar Patrioți pentru Europa, grupul lui Jordan Bardella (aliat cu Viktor Orban, Matteo Salvini, Geert Wilders) arată un sprijin categoric. Mai trebuie să obțină 350 de alte voturi, ceea ce este o performanță într-un Parlament în care grupurile centriste deţin controlul.

Votul de joi va fi nominal: fiecare parlamentar va trebui să se prezinte public. Nicio modalitate de a te ascunde în spatele secretului. Ursula von der Leyen va vorbi luni după-amiază, ocazie pentru a reaminti un lucru: Comisia sa are un „mandat puternic” obținut în urmă cu doar un an, pe 18 iulie 2024.

Autor: Emmanuel Berretta / Traducere: Gabriela Sîrbu