Peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu la cea de-a XXVII-a ediţie a festivalului

Peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu vor fi prezentate la Bucureşti şi în ţară în cadrul celei de-a XXVII-a ediţii a Festivalului Internaţional George Enescu, anunţă organizatorii într-un comunicat conform Agerpres.

Publicul va putea asculta creaţii emblematice, de la capodoperele simfonice (Simfoniile, Vox Maris, Pastorala-fantezie, Rapsodiile) la cele camerale (Impresii din copilărie, Dixtuorul, Cvartetele, Sonatele pentru violoncel şi pian) şi de la lucrările de tinereţe (Poema română) la creaţiile finalizate postum (Isis, Capriciul român).

Punctul central al ediţiei din acest an este opera monumentală „Oedip”, prezentată într-o producţie a Operei Naţionale Bucureşti, în regia lui Stefano Poda. Din distribuţie fac parte Ionuţ Pascu (Oedip), Ruxandra Donose (Iocasta) şi Ramona Zaharia (Sfinxul).

„Dorinţa mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi şi experienţe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu”, a declarat directorul artistic Cristian Măcelaru, citat în comunicat.

Ediţia a XXVII-a a Festivalului Internaţional George Enescu va avea loc în perioada 24 august – 21 septembrie 2025, într-o celebrare fără precedent a moştenirii muzicale universale, cu un repertoriu eclectic care îmbină tradiţia cu inovaţia. Sub tema „Aniversări / Celebrations”, directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediţie care reuneşte lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creaţii contemporane inovatoare, premiere absolute şi versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu. Cu peste 100 de concerte şi 4.000 de artişti invitaţi, Bucureştiul devine, timp de patru săptămâni, capitala mondială a muzicii clasice.

Programul festivalului oferă o veritabilă panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale. Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile şi concertele pentru pian şi vioară. Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea şi nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Jarvi cu Orchestra Tonhalle din Zurich şi Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra. Publicul va putea asculta şi Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Şeherazada de Rimski-Korsakov, precum şi simfonii de Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Şostakovici şi Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul nr. 2 în la major pentru pian şi orchestră, S. 125 de Franz Liszt, Concertul nr. 1 în mi major pentru două piane şi orchestră de Felix Mendelssohn, Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 de Robert Schumann etc.

Vor fi interpretate şi lucrări emblematice ale secolului XX, precum Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian şi orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la graniţa dintre clasic şi jazz. Nu vor lipsi compoziţii consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian – Concertul pentru vioară şi orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoţionantul Requiem for My Friend, Claude Debussy şi Luciano Berio, cu lucrări esenţiale ce subliniază rafinamentul şi modernitatea expresiei muzicale, Toru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton, cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saens – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr. 1 şi Jean Sibelius – Simfonia nr. 1.

Un segment distinct al ediţiei este dedicat operei şi baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de Gyorgy Kurtag, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gabor, la Opera Naţională Bucureşti.

Salomeea de Richard Strauss deschide seria lirică pe 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu şi Peter Kosir. Pe 14 septembrie, Lady Macbeth din Mtensk de Dmitri Şostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producţie dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecţii multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu. Capodopera mozartiană Flautul fermecat va fi oferită publicului într-o lectură regizată de Romain Gilbert şi dirijată de Tarmo Peltokoski (7 septembrie, Sala Radio). În această secţiune lirică se înscrie şi Daphnis şi Chloe, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumuseţe orchestrală, interpretată de Orchestra Naţională a Franţei, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu şi material coregrafic de Gigi Căciuleanu.

Pentru iubitorii barocului, festivalul propune o bijuterie muzicală rară: Dardanus de Jean-Philippe Rameau (varianta din 1744), cu Les Ambassadeurs /La Grande Ecurie şi Corul de Cameră din Namur. În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopţii, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiţie românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti.

Latura coregrafică se dezvoltă spectaculos prin producţii remarcabile precum The Seasons, balet baroc-modern de Thierry Malandain, şi DinDor’NdoR, o creaţie sincretică a lui Gigi Căciuleanu, pe muzica lui Dan Dediu şi scenografia Vioricăi Petrovici. De asemenea, pe 11 septembrie, Orchestra of the Age of Enlightenment, împreună cu coregraful britanic Kim Brandstrup, prezintă Breaking Bach – o reinterpretare contemporană a muzicii lui J.S. Bach, combinată cu break dance urban şi hip-hop.

Festivalul se reafirmă ca platformă a muzicii de avangardă şi contemporane. În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele Anthemes 2, Dialogue de l’ombre double, Incises, 12 Notations. Vor putea fi ascultate şi creaţii ale unor compozitori importanţi ai prezentului: Arvo Part, Eriks Esenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica. Basica semnează una dintre cele mai inovatoare lucrări ale ediţiei – Ultima piesă, un concert performativ imersiv generat în timp real cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al senzorilor EEG.

Ediţia 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiţie absolută sau în premieră naţională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, Nişte variaţiuni de Aurelian Băcan, Winter Sonata de Donghoon Shin, dar şi piese redescoperite din barocul italian şi napolitan.

Festivalul împleteşte inovaţia tehnologică şi muzica clasică în cadrul seriei Enescu – JTI Immersive Experience, desfăşurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Programul cuprinde: ONIRIUS, vis coregrafic semnat de Gigi Căciuleanu pe muzică de Paul Ilea; Bach in the Jungle, o călătorie sonoră de la Bach la Piazzolla; Klimt Meets Bosendorfer – Ver Sacrum, recital poetic şi vizual creat de Alexandra Silocea; Ultima piesă, instalaţie performativă interactivă.

Seria Concertelor de la miezul nopţii rămâne spaţiul ideal pentru sonorităţi neconvenţionale: reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass şi Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz şi muzică tradiţională etc.

Un alt element de noutate îl reprezintă şi seria de concerte „Enescu în Control”, ce se vor desfăşura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din Bucureşti: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie).

Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internaţional George Enescu se pot achiziţiona atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât şi în format fizic, din reţeaua de hipermarketuri Carrefour şi din lanţurile de librării Cărtureşti şi Humanitas.