MOTIVARE în dosarul Gabriel Oprea: De ce Înalta Curte a considerat că nu e ilegal că serviciul secret al MAI i-a cumpărat fostului ministru un Audi A8 de peste 90.000 de euro din fondurile operative destinate descoperirii faptelor de corupție

Judecătorii Înaltei Curți Ștefan Pistol, Alin Sorin Nicolescu și Constantin Epure au motivat decizia prin care au dispus achitarea inculpaților din dosarul deturnărilor de fonduri operative de la DIPI (Departamentul de informații și protecție internă, serviciul secret al MAI). Decizia de achitare nu este definitivă, putând fi atacată cu apel de DNA.

Acuzațiile, pe scurt. Fostul ministru de interne Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu pentru că a aprobat achiziția pentru el, de către DIPI, a unui Audi A8 de peste 90.000 de euro, ”în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor”, din fondurile operative destinate descoperirii faptelor de corupție. ”Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție”, arătau procurori anti-corupție la data trimiterii dosarului în judecată, în mai 2016.

Fostul șef al DIPI, chestorul de poliție Gheorghe Nicolae zis Geo, provenit de la SRI, și alți 3 ofițeri ai DIPI sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu și deturnare de fonduri. Ar fi deturnat fondurile operative destinate ”activităților de urmărire penală a infracțiunilor de corupție” ca să îi cumpere Audi A8 lui Oprea sau un parfum Clive Christian de 3700 de lei.

Ar mai fi folosit banii destinați agenților de informații pentru protocol, pentru pixuri și agende pe care le-ar fi dat partenerilor din sistemul de law inforcement, printre care și șefei DNA de atunci, Laura Codruța Kovesi.

De ce a fost achitat Gabriel Oprea pentru acuzația de abuz în serviciu

Judecătorii au adus mai multe argumente pentru achitare:

* nu ar fi probată o ”conivență infracțională” între ministrul de Interne Gabriel Oprea și șefii DIPI pentru ”achiziționarea autoturismului prin nerespectarea cadrului legal”

* limuzina nu ar fi fost cumpărată pentru Gabriel Oprea, ci pentru ministrul de Interne. Ulterior demisiei lui Oprea, autoturismul a rămas în patrimoniul DIPI, pentru alți miniștri. Limuzina ar fi fost cumpărată pentru operaționalizarea unei noi structuri din cadrul DIPI numită Diviziunea Protecție Personal (DPP). ”Propria viziune privind managementul, obiectivată în achiziția unor bunuri, nu se poate subsuma, în lipsa unor dovezi contrare, infracțiunii de abuz în serviciu”, arată judecătorii în motivare.

* mai mult, judecătorii consideră că limuzina nu a fost exagerat de scumpă, iar faptul că a fost cumpărată pe numele șefului Diviziunii Protecție Personal a DIPI, apoi donată DIPI, ar fi fost pentru ”conspirarea autoturismului”, nu a ”sursei de finanțare a bunului”.

<<Înalta Curte, în lipsa unor probe – și contrar opiniei acuzării – apreciază, pe de o parte, că tipul autoturismului și dotările acestuia nu erau exagerate în raport cu scopul achiziției, iar pe de altă parte, că achiziționarea autoturismului pe numele unui ofițer (șeful D.P.P), pentru asigurarea caracterului ”conspirat”, necesar și specific structurii și scopului acesteia, nu are semnificația unei achiziții ”oculte/ilegale” din perspectiva dreptului penal>>, arată judecătorii în motivare.

* cadrul legal pentru achiziția autoturismului ar fi fost respectat în condițiile în care normele legale interne ale MAI ar fi permisive în ce privește schimbarea destinației fondurilor.

<<S-a prevăzut semnificația alineatului bugetar 20.30.30 ”Alte cheltuieli cu bunuri și servicii”, cu mențiunea că acestea cuprind și ”alte cheltuieli autorizate în mod special prin dispoziții legale speciale și care nu se încadrează la alte celelalte articole și alineate bugetare”.

Instanța constată că alineatul 20.30.30 are denumirea ”Alte cheltuieli cu bunuri și servicii”, iar nu denumirea de ”fonduri operative”, chiar dacă se acceptă că în acest alineat erau incluse și ”fonduri operative”>>, se arată în motivarea judecătorilor.

* nu ar fi fost ”identificate încălcări ale legislației primare în exercitarea funcțiilor inculpaților trimiși în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu”, potrivit deciziei CCR nr. 405/2016 prin care s-a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcare de legislație secundară (adică nu încălcarea de legislație primară: legi sau ordonanțe, ci legislație secundară: ordine de ministru, atribuții de serviciu, fișa postului, etc).

* judecătorii aduc în sprijinul argumentației lor și o ordonanță de clasare a DNA din 18 mai 2020 într-un dosar disjuns DIPI în care se arată că ”chiar dacă achizițiile au fost efectuate din fonduri operative, aceasta nu poate avea drept consecință reținerea infracțiunii de abuz în serviciu, ci ar genera, cel mult o răspundere administrativă a funcționarului public”, potrivit motivării judecătorilor.

De ce au fost achitați șefii DIPI pentru acuzația de deturnare de fonduri

Instanța reia o parte din argumentele de mai sus, în plus afirmă că nu e treaba ei să verifice cum se cheltuiesc banii de către serviciile secrete, ci CSAT.

”Înalta Curte nu are competență să verifice modurile concrete în care se realiza activitatea curentă specifică DIPI, modalitățile în care se realiza cooperarea sau colaborarea cu alte structuri, autorități ori instituții publice din sistemul de apărare și ordine publică, siguranță ori securitate națională, toate aceste aspecte fiind reglementate de acte normative generale și acte normative cu caracter intern, cu precizarea că activitatea structurii este sub controlul CSAT.

Din această perspectivă, instanța de drept penal investită cu soluționarea prezentei cauze nu poate examina dacă bunurile achiziționate și oferite persoanelor indicate de inculpați, chiar generic, erau sau nu adecvate, aveau sau nu o valoare disproporționată în raport cu destinatarul bunului ori în raport cu ajutorul/sprijinul dat DIPI în desfășurarea activițății specifice, dacă natura bunului achiziționat și oferit era sau nu adecvată”, se arată în motivare.

Instanța citează pe larg dintr-o ordonanță de clasare din 2018 dintr-un alt dosar DIPI disjuns, prin care șeful de atunci al Secției a I-a din DNA, Dănuț Volintiru, a infirmat rechizitoriul procuroarei de caz Florenntina Mirică și a dispus clasarea.

În această ordonanță se susține, în esență, că fondurile operative ale DIPI ar fi putut fi ”redirecționate la alte clasificații bugetare”, normele interne ale MAI fiind permisive. În plus, dacă au existat nereguli, ele nu ar fi penale.

”Angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate constituie o contravenție și se sancționează cu amendă”, se susține în ordonanța DNA citată de judecători.

<<Înalta Curte apreciază că nu se impune realuarea și a celorlalte argumente juridice expuse în ordonanțele de clasare emise de procurorii din cadrul DNA (printre care:

caracterul permisiv al reglementărilor interne;

calitatea subiectului activ al infracțiunii;

că indicarea greșită a unui temei legal în cadrul rapoartelor întocmite de ofițeri nu este de natură să atraga răspunderea penală;

că în situația în care se constată nereguli financiare cu privire la utilizarea și justificarea fondurilor operative există proceduri interne de stabilire, după caz, a răspunderii disciplinare, materiale sau contravenționale;

că utilizarea sumelor de bani care nu exced capitolelor sau articolelor bugetare, ci doar alineatelor din cadrul aceluiași articol, nu poate constitui – conform prevederilor legale – premisa infracțiunii de deturnare de fonduri, în această ipoteză fiind posibilă examinarea eventualei răspunderi contravenționale, etc.),

toate aceste argumente juridice fiind valabile în prezenta cauză>>, au arătat judecătorii.

Cine sunt procurori implicați

Florentina Mirică a fost procuror de caz în dosarele DIPI. Era considerată o apropiată a fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi.

Șeful intermar al Secție a I-a a DNA, Dănuț Volintiru, este cel care i-a infirmat un rechizitoru DIPI al Florentinei Mirică și a dispus clasarea, în noiembrie 2018. Șeful interimar al DNA era la acea vreme procuroarea Anca Jurma.

În decembrie 2018, G4media.ro a publicat în exclusivitate înregistrări ale unei discuții dintre procuroarea Florentina Mirică și procuroarea Anca Jurma în care cele două se plângeau că DNA nu mai face nimic și vorbeau despre demobilizarea și lipsa de curaj a procurorilor DNA. Vezi aici.

Ulterior, procuroarea Florentina Mirică a plecat din DNA și activează la Parchetul Capitalei.

Cine sunt judecătorii care au dispus achitarea. Magistrații Ștefan Pistol și Constantin Epure au făcut parte din completul care a dispus condamnarea cu executare a fostului lider PSD Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

Judecătorul Constantin Epure a fost pentru condamnarea cu executare, iar judecătorul Ștefan Pistol – pentru achitarea fostului lider PSD.

În schimb, Pistol a făcut parte și din completul care l-a achitat pe fostul lider PNL, Ludovic Orban, și a facut opinie separată în sensul condamnării lui Orban la un an de detenție cu suspendare. Judecătorul Ștefan Pistol a făcut parte și din completurile care l-au achitat pe fostul deputat PSD, Sebastian Ghiță, în două dosare penale. (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)