Home » Anchete » O judecătoare de la Înalta Curte a vrut să confiște peste 3 milioane de lei de la fostul ministru Nicolae Bănicioiu / Judecătoarea, în opinie minoritară: Erau probe, dar faptele sunt prescrise ca urmare a deciziilor CCR

O judecătoare de la Înalta Curte a vrut să confiște peste 3 milioane de lei de la fostul ministru Nicolae Bănicioiu / Judecătoarea, în opinie minoritară: Erau probe, dar faptele sunt prescrise ca urmare a deciziilor CCR

14 oct. 2025
O judecătoare de la Înalta Curte a vrut să confiște peste 3 milioane de lei de la fostul ministru Nicolae Bănicioiu / Judecătoarea, în opinie minoritară: Erau probe, dar faptele sunt prescrise ca urmare a deciziilor CCR
sursa foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com
Ascultă articolul

Judecătoarea Francisca Vasile (cunoscută drept una dintre cele mai pregătite şi oneste judecătoare de la Înalta Curte) a vrut să confişte peste 3 milioane de lei de la fostul ministru PSD Nicolae Bănicioiu în cadrul procesului penal pentru corupţie, potrivit motivării instanţei.

În opinie minoritară, judecătoarea a concluzionat că erau probe privind săvârşirea de către Bănicioiu a infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită, doar că faptele sunt prescrise ca urmare a aplicării deciziilor CCR. Pe cale de consecinţă, judecătoarea Francisca Vasile a vrut să dispună încetarea procesului penal pentru că a intervenit prescripţia şi confiscarea banilor, peste 3 milioane de lei, primiţi de Bănicioiu de la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

Doar că judecătoarea Vasile a fost minoritară, prin urmare opinia ei nu este executorie. Se aplică decizia majoritară dispusă de judecătorii ÎCCJ Lia Savonea, Adriana Ispas, Mihail Udroiu şi Valentin Chitidean. Aşadar, cu un vot de 4:1, Înalta Curte a dispus achitarea lui Bănicioiu.

Diferenţa dintre soluţia de achitare şi cea de încetare a procesului penal pentru că a intervenit prescripţia este că, în cazul celei de-a doua variante, instanţa poate dispune confiscarea banilor primiţi mită.

- articolul continuă mai jos -

Judecătoarea Francisca Vasile: “Erau probe”

“În opinie separată, consider că instanţa de apel a procedat la administrarea unui probatoriu care, în final, coroborat cu probele existente la dosarul cauzei, necontestate ori cu cele ce constituie înscrisuri sau au la bază înscrisuri, cum este analiza datelor bancare materializată într-un proces verbal, procesele verbale de redare a dialogurilor ambientale autorizate, rezultatele percheziţiilor informatice, erau suficiente şi apte răsturnării prezumţiei de nevinovăţie, chiar dacă răspunderea penală poate fi paralizată de împlinirea termenului prescripţiei.

Datele conţinute de declaraţiile martorilor au cunoscut o evoluție sau nuanțare odată cu translatarea fazelor procesuale, care nu este însă echivalentă cu o retractare.

De asemenea, informaţiile expuse de martori, în funcţie de implicarea ori poziţia acestora în lanţul infracţional sau în activitatea desfășurată de societățile vizate, se coroborează ori se completează între ele şi cu restul datelor furnizate de înscrisuri, analiza financiară şi înregistrările ambientale, într-o sumă de date suficiente dovedirii acuzațiilor formulate”, a concluzionat judecătoarea Francisca Vasile.

Luarea de mită s-a prescris în aprilie 2025

După ce a ajuns la concluzia că erau probe împotriva lui Bănicioiu, judecătoarea Vasile a constatat că faptele sunt prescrise ca urmare a aplicării deciziilor CCR.

“Pentru infracţiunea de trafic de influenţă, răspunderea penală a fost înlăturată, fiind pronunţată, în fond, soluţia încetării procesului penal ce are ca premise dovedirea existenţei faptei şi a vinovăţiei.

Infracţiunea de luare de mită se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar potrivit (…) limitele (…) se majorează cu o treime.

Termenul de prescripţie de 10 ani, stabilit conform (…), se va calcula, conform Deciziei nr. 1/2025, pronunţate de ICCJ – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, însă nu de la data numirii inculpatului în calitate de ministru interimar al sănătăţii, 26.02.2014, acesta fiind, din perspectiva acuzării, momentul (procesual al) scindării conduitei infracţionale în pluralitatea compusă din trafic de influenţă şi luare de mită, ci de la data primirii sumei în interiorul mandatului, 17.04.2015.

Consider că pretinderea, ca element constitutiv al laturii obiective, s-a consumat în perioada anterioară, în considerarea infracţiunii de trafic de influenţă.

Astfel, termenul prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită, calculat de la primul act al primirii, ulterior numirii inculpatului ca ministru al sănătăţii,  s-a împlinit la data de 16.04.2025 (după momentul soluţionării cauzei în fond, la data de 03.10.2024, însă anterior prezentei evaluări).

Context. Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, l-a denunţat la DNA pe Bănicioiu, care era coordonatorul Departamentului de Sănătate al PSD şi ministrul Tineretului şi Sportului.

Cocoş a explicat că, după venirea USL la putere în 2012, a decis să intervină la Bănicioiu astfel încât directorii apropiaţi lui de la mai multe spitale din Bucureşti să nu fie schimbaţi din funcţii pentru a nu fi puse în pericol afacerile firmelor lui din Sănătate.

Cocoş ar fi pus la cale cu Bănicioiu următoarea schemă: un om apropiat de ministru, Cătălina Alexandra Furtună, urma să intre în acţionariatul firmelor lui Cocoş şi să încaseze dividende în schimbul influenţei lui Bănicioiu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Omul lui Băncioiu a intrat ca acţionar în firmele lui Cocoş contra unui aport de 100 de lei la capitalul social şi a încasat dividende de aproape 1,3 milioane de lei.

Cătălina Furtună era prietenă cu soţia lui Bănicioiu, Mihaela, şi chiar ar fi lucrat împreună la una dintre firmele lui Cristi Burci, după cum a relatat un martor din dosar.

Ulterior, după ce Bănicioiu a devenit el însuşi ministru al Sănătăţii, în februarie 2014, ar mai fi primit dividende de la Cocoş (ceea ce în opinia procurorilor reprezentau mită mascată) de peste 1,8 milioane de lei.

Judecătoarea Francisca Vasile voia să dispună confiscarea celor  două sume, 1,3 milioane de lei (obiectul acuzaţiei de trafic de influenţă) şi 1,8 milioane de lei (obiectul acuzaţiei de luare de mită), în total peste 3 milioane de lei.

Comentarii
  • andrew brandon

    E nevoie de motivarea în extenso a hotărârii în apel.Înțeleg că în această fază s-au administrat probe care au schimbat percepția judecătorilor față de faza de fond.

  • Marius Popa Buchholzer

    Motivarea „celorlalti” suna cam asa: ” … Mihail Udroiu, Lia Savonea, Adriana Ispas și Gheorghe Valentin Chitidean au găsit similitudini între cazul Navalnîi și cel al lui Bănicioiu…….”

    QED!

  • andrew brandon

    Acum după ce avem motivarea hotărârii in extenso ,putem spune clar și răspicat că instanța de apel ,prin vocea a patru judecători au sfidat legea ,au înlaturat nemotivat probe clare de la urmărirea penală,valorificate just de instanța de fond,probe care se coroborau cu alte mijloace de probă,respectiv înscrisurile ce dovedeau fără putință de tăgadă remiterea de dividende de bani parlamentarului și ulterior ministrului Bănicioiu,corelativ exercitării influenței descrise în rechizitoriu sau relaționării cu actele de serviciu ale acestuia.În acest scop judecătorii au uzat de deducții ,de suspiciuni ,au construit o situație ipotetică,imaginară,pentru a opune celei factuale practice,obiective învederate de martorii denunțători ,ale căror declarații nu au fost examinate și interpretate în ansamblu ,prin coroborare cu celelalte probe de la dosar.Imaginarul a fost împins până acolo încât s-a ajuns la o comparație neavenită,cea de la CEDO a dizidentului Navalnâi,unde regimul rus folosea teroarea pentru a obține probe.Altminteri cei patru judecători din completul de apel n-au reușit niciodată să demonstreze că martorii denunțători nu au invocat cu sinceritate cauzele legale care le circumstanțiază faptele,ce nu reprezintă avantaje,ci beneficii legale pentru cei care le invocă,schimbarea sau nuanțarea poziției lor ,care nu se coroborează cu celelalte probe de la dosar,fiind extrapolată nelegal ca unic argument pentru înlăturarea vinovăției inculpatului Bănicioiu.Asta rezultă din examinarea argumentelor din hotărârea de la fond(când instanța ia în considerare aceleași probe ca elemente de vinovăție(dar constată intervenția prescripției),din opinia minoritară a judecătorului de la apel și din cea majoritară a celor patru judecători de la apel, care pare că invocă toți același lucru,ceea ce semnifică o punere de acord într-o direcție.Am remarcat această tendință existentă la unii magistrați judecători,promovați într-o perioadă și în mandatul de la CSM ori de conducere la instanță al unei anume doamne judecător,aceea de a orienta prin interpretări soluțiile către impunitate pentru cauzele de anvergură,cu personaje VIP,cercetate și trimise în judecată în epoca Kovesi și parțial Moraru,fie pe prescripție(la care se poate ajunge și prin prelungirea judecății prin trimiteri spre rejudecare,cu reluarea judecății de la zero),fie acolo unde nu merge sau se aduce în discuție cu tărie deciziile CJUE în materie ce ar face imposibilă prescripția,orientarea către achitare.Nu știu cine,în aceste condiții afectează prestigiul social al instituției și funcției,al demnității de judecător și independența justiției,dacă cei care se fac scut în jurul soluției definitive sau ceilalți.

  • andrew brandon

    Să-mi fie scuzat dezacordul gramatical din partea inițială.

  • andrew brandon

    Pentru astfel de situații,cu contradicții evidente între interpretările de la fond și cele de la apel,în cazul în care nu există motive ale unor căi extraordinare de atac este necesar să se introducă vechea cale de atac a recursului extraordinar,ca facultate atribuită Procurorului General și să se reexamineze cauzele într-un complet de recurs extraordinar de la ICCJ,din care să nu facă parte judecătorii care s-au pronunțat anterior sau sunt incompatibili.

  • andrew brandon

    Tot așa de bine poți,pe raționamente și deducții subiective ca cele folosite în argumentarea instanței de apel,să înlături depozițiile celor doi martori din faza de judecată și să le păstrezi pe cele de la urmărirea penală și să spui uite domnule,după ce s-au văzut cu sacii în căruță,valorificând toate avantajele și beneficiile legale cu putință,martorii denunțători s-au gândit să-l ajute și pe Bănicioiu ,contactați fiind sau nu de el,ca să nu aibă pe conștiință faptul că a ,,fost înfundat,, de ei,motiv pentru care și-au modificat declarațiile de la urmărirea penală.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Citește și

Top Articole