FOTO Cum a fost detronată Mamaia de Eforie, stațiunea în care se mănâncă mult, prost și ieftin/ Hamsii, gogoși, porumb fiert, pizza și midii ținute în căldură, mâncate pe plajă, la plimbare sau shopping/ Bonus: Obsesia cârciumarilor pentru frappeuri

Stațiunea Eforie este noua ”vedetă” a litoralului românesc, în sezonul estival 2022, după ce mare parte din categoria turiștilor care alegeau Mamaia s-a retras mai la sud în căutarea unor servicii similare, dar la prețuri mult reduse.

Eforie seamănă atât din punct de vedere al serviciilor, ofertelor de mâncare, al prețurilor, cât și al modului în care arată cu bucata de la începutul stațiunii Mamaia (zona Perla-Cleopatra) sau cu zona Satul de Vacanță, ”anticamera” stațiunii Mamaia. Ambele zone oferă turiștilor posibilitatea să servească prânzul sau cina la autoserviri, la prețuri considerabil reduse față de restaurante, porțiuni mai mari destinate cearșafurilor sau șezlonguri la prețuri mici, dar și tarabe și magazine cu produse kitschoase (sutiene, bluze tip ie, pălării, șepci de marinar, sute de jucării de plastic, colace colorate etc), dar foarte căutate de o anumită categorie a turiștilor.

Atât în această porțiune din Mamaia, cât și în Eforie, turiștii au posibilitatea să mănânce de la vânzători ambulanți o gamă largă de produse, de la porumb fiert la produse de patiserie sau fast food.

• Citește și UPDATE Răzbunarea betoanelor: A venit nota de plată pentru Mamaia, după ce stațiunea s-a transformat în cartierul-buzunar al Constanței/ Hotelierii, sacrificați pentru blocuri pe plajă, în timp ce proprietarii apartamentelor de lux își fac concediile în altă parte/ De ce bate vântul pe litoralul românesc (GALERIE FOTO)
• Citește și FOTO Costinești a rămas stațiunea Tineretului, dar și a păcănelelor, suvenirurilor kitschoase și a caselor de pariuri/ Cum arată astăzi cea mai îndrăgită stațiune din anii ’90, pe jumătate închisă la mijlocul sezonului
• Citește și FOTO Vama fără vamaioți: Unde au dispărut pletoșii, rock-ul și poveștile lor? Vama Veche a ajuns o stațiune banală, „cu de toate”, de la tiribombe și tarabe cu plastice la terase cu specific grecesc sau turcesc, clubberi, hipsteri și familii cu copii

De ce au migrat însă turiștii din zona mai ieftină și puțin pretențioasă din Mamaia în EforieNord? O primă explicație foarte simplă este faptul că și în această zonă din Mamaia prețurile au crescut cu până la 30-50% la mâncare și alte servicii, iar turiștii trebuie să plătească 96 de lei pentru o zi de parcare. Detalii, aici. Prin comparație, Eforie Nord, care a fost reabilitată masiv cu bani europeni, nu a impus încă o taxă de parcare.

O altă explicație este faptul că prețurile din Eforie Nord au rămas, în mod inexplicabil, aproape neschimbate comparativ cu alți ani. O felie consistentă de pizza este 7 lei, suta de grame de hamsie doar 5 lei, o porție de calamar 8 lei, iar un draft de bere de la 4 la 6 lei.

Nu în ultimul rând, categoria de turiști care ocupa cea mai ”populară” zonă din Mamaia este atrasă în mod categoric de agitație, aglomerație, muzică la volum ridicat, manele sau muzică românească veche, adică într-un cuvânt ceea ce ei ar cataloga drept ”distracție”. Pe fondul unei migrații masive a turiștilor din Mamaia, din motive pe care G4Media le-a explicat în detaliu aici, în stațiunea-vedetă a litoralului azi bate vântul și liniștea aparentă este, de fapt, o atmosferă generală de apatie.

G4Media a continuat seria reportajelor de pe litoral după Costinești și Mamaia, pentru a radiografia situația în care se află operatorii de plaje, industria Horeca și preferințele turiștilor români după doi ani de pandemie în care aceștia au fost obligați să-și petreacă vacanțele și concediile în țară și au cunoscut astfel condițiile, serviciile și prețurile din turismul românesc.

Roata ”Tomis Eye”, adusă la Constanța de fosta administrație condusă de Decebal Făgădău, a ajuns la Eforie Nord după ce a fost înlăturată de noua administrație condusă de Vergil Chițac. Roata devenise un punct de atracție atât pentru constănțeni, cât și pentru turiști și era amplasată la Poarta 1, de unde putea fi admirat Portul Constanța și Cazinoul de pe faleză. Acum, din roată se vede intrarea în Eforie la începutul zonei Belona, cea mai populară bucată din stațiune. Ca o ironie a sorții, roata a ajuns în orașul de domiciliu al lui Vergil Chițac.

În Eforie Nord există o ofertă foarte mare de autoserviri, oferte de tip ”1+1 gratis”, fast food ș.a. prin care este încurajat consumul excesiv de mâncare, în special mâncare nesănătoasă. Turiștii sunt încurajați la tot pasul să mănânce din greu atât la prânz sau cină, cât și mai ales să ia ”gustări” (în principal de patiserie și carbohidrați: gogoși, covrigi, clătite, colac secuiesc etc).

Așa se face că în timpul unei ture de mers dus-întors pe promenada din Eforie Nord există o posibilitate redusă să întâlnești pe cineva care: 1. Nu mănâncă în timpul plimbării sau cel puțin nu are ceva de mâncare în mâini ori e la coadă să cumpere ceva; 2. Nu se plimbă pe promenadă doar în costum de baie sau ”la bustul gol”.

Oamenilor pare să nu le pese de faptul că în multe dintre locurile de unde cumpără mâncare sunt condiții improprii de gătit sau depozitat alimentele. Unele dughene în care se prăjește hamsie sunt aproape lipite de toalete publice insalubre, în altele este mizerie și/sau o căldură insuportabilă în care nu pot fi ținute produse perisabile cum ar fi midiile, calamarii sau alte fructe de mare.

Tot în Eforie, terasele își încep oferta băuturilor cu frappeurile care sunt aliniate la 15 lei. Aproape toate restaurantele și autoservirile afișează ca piesă de rezistență frappe-ul și există chiar și o competiție între cârciumari pe cine face cel mai bun frappe. O posibilă explicație ar fi că frappe-ul este băutura ”națională” pe plajele din Grecia, unde există aceeași concurență între terasele care se străduiesc să prepare cea mai bună băutură rece cu frișcă sau înghețată, lapte și cafea.

Deși este la mare căutare, multe porțiuni din promenada din Eforie Nord (zona din sudul Hotelului Belona) arată sărăcăcios, atârnată cumva la cumpăna dintre anii 90 și 2000, cu jocuri kitschoase, asfalt spart, bănci vechi rupte, tiribombe și caruseluri din pozele comuniste ș.a.m.d.

Șezlongurile din Eforie Nord sunt aproape toate goale pentru că turiștii preferă să stea pe cearșaf, astfel că pe plajele lărgite cu bani europeni afacerile operatorilor nu strălucesc, ba dimpotrivă, par falimentare, mai ales în zona de nord a stațiunii, adică cea mai liniștită, aerisită, mai elegantă, amenajată cu gust, cu restaurante și terase plăcute și curate, dar goală pentru că nu este pe placul profilului de turiști care vin în Eforie Nord.

Revenind la zona de sud a stațiunii, vânzătorii ambulanți împart mâncare inclusiv pe plajă, de la porumb la gogoși și kurtos colac, dar și șosete și lenjerie intimă pe versuri cu umor de proastă calitate și sexiste, făcând referire la persoane publice autohtone. Aceste plaje sunt foarte aglomerate, iar turiștii se înghesuie unii în alții, atât pe nisip, cât și în apă. Intimitatea și spațiul personal sunt concepte care nu-și au locul în zona de sud din Eforie Nord.

Tot în Eforie, aparent, șoferii pot parca pe plajă fără să fie amendați, pentru a-și lăsa mașinile cât mai aproape de terasele la care se opresc.

Cultul mâncării în proporții interminabile atinge apogeul la o dugheană care afișează imagini cu mâncare care imită vizual ambalajele Mc Donalds, făcând oamenii să aleagă în subconștient ofertele de la Mc, doar că adaptate la preferințele din Eforie: mici cu muștar, frigărui, aripioare picante etc.

Tot în Eforie, turiștii pot plăti în foarte multe locuri cu vouchere de vacanță. Este, evident, o altă explicație pentru care stațiunea este anul acesta preferata turiștilor cu venituri mici sau medii.

La mare căutare în Eforie Nord sunt tarabele cu ”de toate”, de la sutiene și chiloți atârnate pe drumul principal spre plajă până la rochii înflorate, șepci și bluze de proastă calitate dar și bluze care imită iile tradiționale românești.

Seara, turiștii din Eforie Nord se delectează cu concerte care îi întorc în anii 90, cu Gheorghe Gheorghiu, Mirabela Dauer și Maria Dragomiroiu sau Daniela Gyorfi, dar și cu umorul rămas în aceeași perioadă – Jean Paler sau Axinte.