Comisia Europeană, două moțiuni de cenzură în aceeași săptămână / Tema care îi unește pe extremiștii de dreapta și stânga / Von der Leyen: ”Putin nu-şi ascunde bucuria şi sprijinul pentru prietenii săi din Europa care fac munca pentru el”

Parlamentul European dezbate luni două moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene. Voturile asupra acestor moțiuni vor avea loc joi, în cadrul unei sesiuni plenare la Strasbourg, transmite PE într-un comunicat de presă. Cele două moțiuni sunt lansate de extremele din Parlamentul European: stânga și dreapta, arată o analiză Info Sud-Est.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

Pe scurt, extrema stângă îi reproșează șefei Comisiei Europene că politicile economice nu sunt destul de ”verzi”, în timp ce extremiștii de dreapta spun că agricultorii europeni sunt ”sabotați”. Dar ambele tabere cad de comun acord referitor la poziția UE în fața lui Trump.

Cum se depune o moțiune de cenzură în PE: Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, o moțiune de cenzură poate fi depusă dacă este semnată de cel puțin o zecime dintre eurodeputați, adică de minimum 72 din cei 720 de membri, dar este nevoie de cel puțin 361 de voturi pentru a fi adoptată, se mai arată în comunicatul citat.

În orice caz, două moțiuni de cenzură în aceeași săptămână reprezintă o situație atipică, iar pentru Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, această veste vine la trei luni după ce a trecut cu bine de prima moțiune de cenzură din cariera sa, consemnează Euronews.

„Deși moțiunile, depuse de extrema dreaptă și extrema stângă, sunt sortite eșecului, ele reprezintă o nouă provocare pentru mandatul și stilul de guvernare al lui von der Leyen, care se află sub o atenție sporită încă de la începutul celui de-al doilea mandat al său”, explică Euronews.

Deși grupurile parlamentare care le-au inițiat au platforme politice diametral opuse, moțiunile au unele puncte comune, cel mai important dintre acestea fiind înțelegerea comercială încheiată în acest an între UE și SUA și condițiile extrem de nefavorabile impuse exportatorilor europeni.

Acordul, care include și angajamente neobligatorii de a cheltui 750 de miliarde de euro pe energie produsă în America și de a investi 600 de miliarde de euro pe piața americană, rămâne în continuare obiectul unor critici intense din partea tuturor sectoarelor spectrului politic.

La nivelul populației europene, în cadrul unui sondaj realizat în luna septembrie în cele mai mari state UE, din punct de vedere al populației, (Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia), 52% dintre respondenți au caracterizat înțelegerea drept o „umilință” pentru Europa.

Aceasta este, însă, doar ultima nemulțumire a criticilor lui von der Leyen – în cazul primei noțiuni, inițiată de grupul parlamentar de extra dreapta Patriots for Europe, al treilea cel mai mare din Parlamentul European, au mai criticat politicele verzi „eronate” și perceputa lipsă de reacție la imigrația ilegală, notează Reuters.

De partea cealaltă, grupul parlamentar de extremă stânga The Left, critică lipsa de acțiune a Comisiei Europene „împotriva încălcărilor sistematice ale dreptului internațional comise de guvernul israelian în Gaza”.

Cele două tabere sunt, totuși, unite de nemulțumirile lor la adresa politicilor comerciale ale lui von der Leyen – dincolo de acordul tarifar cu SUA, ei critică și un potențial acord comercial între UE și Mercosur care, susțin inițiatorii moțiunilor, prejudiciază agricultorii europeni și pune în pericol mediul înconjurător, amintește Reuters.

Notă: Negocierile pentru potențialul acord de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, au începtut în 1999 și are două puncte principale de controversă: Pe plan economic, organizații precum Asociația Farm Europe critică acordul pentru că acesta ar expune fermierii la concurență neloială din partea producătorilor care operează sub standarde mai slabe pentru mediu, siguranță alimentară și bunăstare animală. Activitștii de mediu, reprezentați de organizații precum CAN Europe, atrag, în schimb, atenția asupra riscului defrișărilor accelerate și a distrugerii biodiversității în regiunile afectate, deoarece clauzele de sustenabilitate ale acordului ar fi insuficiente sau prea dificil de aplicat.

Cum s-a apărut Ursula von der Leyen

Ursula von der Leyen, confruntată în Parlamentul European cu două noi moţiuni de cenzură, a cerut luni într-un discurs în plenul acestei instituţii unitate între forţele pro-UE împotriva celor care încearcă în opinia ei să destabilizeze blocul comunitar, menţionându-l aici pe preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit extraselor din discurs prezentate de AFP şi EFE, citate de Agerpres.

„Obiectivul acestei unităţi nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu: tensiunea şi dezbaterea sunt o parte inerentă şi importantă a elaborării politicilor. Obiectivul este panorama de ansamblu, să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun pentru a sprijini europenii în această lume periculoasă”, a spus Von der Leyen în discursul său în plenul Parlamentului European.

Cele două moţiuni de cenzură au fost depuse de grupurile politice Patrioţi pentru Europa şi Stânga. Deşi şansele lor de a reuşi la votul prevăzut pentru joi sunt practic nule, fiind nevoie de o majoritate de două treimi, ele reflectă o schimbare de ambianţă în Parlamentul European, unde partidele europene suveraniste au înregistrat un progres la alegerile europarlamentare din 2024. Dar acestea nu au reuşit schimbarea raporturilor de forţe în care grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, moţiunile de acum fiind însă şi un test pentru această majoritate.

Criticile aduse Comisiei Europene în aceste moţiuni privesc în principal acordul comercial cu SUA convenit de Von der Leyen cu preşedintele american Donald Trump, acord dezechilibrat în favoarea SUA, de asemenea acordul comercial cu Mercosur, precum şi inacţiunea UE în faţa situaţiei umanitare grave din Fâşia Gaza.

În discursul său în plenul Parlamentului European, unde Von der Leyen a venit însoţită de majoritatea comisarilor europeni, ea s-a adresat în special europarlamentarilor indecişi, dar care împărtăşesc criticile formulate la adresa Comisiei Europene, cărora le-a promis că echipa sa de comisari este disponibilă pentru a discuta orice probleme.

”Ştiu că există o îngrijorare reală şi legitimă. Doresc să-mi reafirm angajamentul dialogului comisarilor mei cu dumneavoastră în orice format este necesar pentru a încerca să găsim răspunsuri împreună. Este o responsabilitate comună şi (…) ştiu că această Cameră este pregătită să şi-o asume”, a spus ea.

Potrivit şefei Comisiei Europene, adversarii Uniunii Europene „nu doar sunt pregătiţi să exploateze orice diviziune” din interiorul acesteia, ci „incită în mod activ aceste diviziuni”.

Preşedintele rus Vladimir „Putin nu îşi ascunde dispreţul faţă de Uniunea noastră şi faţă de fundamentele pe care ea se susţine. Nu-şi ascunde nici bucuria şi sprijinul faţă de toţi prietenii săi obedienţi din Europa care fac munca pentru el. Acesta este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii şi răspândirea dezinformării pentru ca europenii să se lupte între ei, pentru a încerca să ne facă să lăsăm garda jos”, a susţinut ea.

În opinia Ursulei von der Leyen, aceasta este o „capcană” în care UE nu poate să cadă şi mesajul cel mai puternic pe care îl poate transmite „este acela al unităţii”.

0 comentarii

sonoob

6.10.2025 la ora 10:08 pm

Pentru ca UE i-a turnat mii de miliarde de euro ca sa poata sa-si dezvolte toate retelele care azi lucreaza pentru el. Si asta din cauza lacomiei, profituri uriase din gaz si petrol pentru marile companii europene.
Nici macar acum UE nu a sistat importurile si afacerile cu putin, ii da bani in continuare si se vaita ca e razboi hibrid. Penibil.