Comisia Europeană, două moțiuni de cenzură în aceeași săptămână / Tema care îi unește pe extremiștii de dreapta și stânga / Von der Leyen: ”Putin nu-şi ascunde bucuria şi sprijinul pentru prietenii săi din Europa care fac munca pentru el”

Parlamentul European dezbate luni două moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene. Voturile asupra acestor moțiuni vor avea loc joi, în cadrul unei sesiuni plenare la Strasbourg, transmite PE într-un comunicat de presă. Cele două moțiuni sunt lansate de extremele din Parlamentul European: stânga și dreapta, arată o analiză Info Sud-Est.

Pe scurt, extrema stângă îi reproșează șefei Comisiei Europene că politicile economice nu sunt destul de ”verzi”, în timp ce extremiștii de dreapta spun că agricultorii europeni sunt ”sabotați”. Dar ambele tabere cad de comun acord referitor la poziția UE în fața lui Trump.

• Cum se depune o moțiune de cenzură în PE: Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, o moțiune de cenzură poate fi depusă dacă este semnată de cel puțin o zecime dintre eurodeputați, adică de minimum 72 din cei 720 de membri, dar este nevoie de cel puțin 361 de voturi pentru a fi adoptată, se mai arată în comunicatul citat.

În orice caz, două moțiuni de cenzură în aceeași săptămână reprezintă o situație atipică, iar pentru Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, această veste vine la trei luni după ce a trecut cu bine de prima moțiune de cenzură din cariera sa, consemnează Euronews.

• „Deși moțiunile, depuse de extrema dreaptă și extrema stângă, sunt sortite eșecului, ele reprezintă o nouă provocare pentru mandatul și stilul de guvernare al lui von der Leyen, care se află sub o atenție sporită încă de la începutul celui de-al doilea mandat al său”, explică Euronews.

Deși grupurile parlamentare care le-au inițiat au platforme politice diametral opuse, moțiunile au unele puncte comune, cel mai important dintre acestea fiind înțelegerea comercială încheiată în acest an între UE și SUA și condițiile extrem de nefavorabile impuse exportatorilor europeni.

Acordul, care include și angajamente neobligatorii de a cheltui 750 de miliarde de euro pe energie produsă în America și de a investi 600 de miliarde de euro pe piața americană, rămâne în continuare obiectul unor critici intense din partea tuturor sectoarelor spectrului politic.

La nivelul populației europene, în cadrul unui sondaj realizat în luna septembrie în cele mai mari state UE, din punct de vedere al populației, (Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia), 52% dintre respondenți au caracterizat înțelegerea drept o „umilință” pentru Europa.

Aceasta este, însă, doar ultima nemulțumire a criticilor lui von der Leyen – în cazul primei noțiuni, inițiată de grupul parlamentar de extra dreapta Patriots for Europe, al treilea cel mai mare din Parlamentul European, au mai criticat politicele verzi „eronate” și perceputa lipsă de reacție la imigrația ilegală, notează Reuters.

De partea cealaltă, grupul parlamentar de extremă stânga The Left, critică lipsa de acțiune a Comisiei Europene „împotriva încălcărilor sistematice ale dreptului internațional comise de guvernul israelian în Gaza”.

Cele două tabere sunt, totuși, unite de nemulțumirile lor la adresa politicilor comerciale ale lui von der Leyen – dincolo de acordul tarifar cu SUA, ei critică și un potențial acord comercial între UE și Mercosur care, susțin inițiatorii moțiunilor, prejudiciază agricultorii europeni și pune în pericol mediul înconjurător, amintește Reuters.

• Notă: Negocierile pentru potențialul acord de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, au începtut în 1999 și are două puncte principale de controversă: Pe plan economic, organizații precum Asociația Farm Europe critică acordul pentru că acesta ar expune fermierii la concurență neloială din partea producătorilor care operează sub standarde mai slabe pentru mediu, siguranță alimentară și bunăstare animală. Activitștii de mediu, reprezentați de organizații precum CAN Europe, atrag, în schimb, atenția asupra riscului defrișărilor accelerate și a distrugerii biodiversității în regiunile afectate, deoarece clauzele de sustenabilitate ale acordului ar fi insuficiente sau prea dificil de aplicat.

Cum s-a apărut Ursula von der Leyen