Cum explică Angela Merkel invazia Rusiei în Ucraina: Putin încălca tot mai des Acordul de la Minsk / Am vrut să negociem direct cu el, să avem o politică UE comună / S-au opus în special în statele baltice și Polonia / Politicile fostului cancelar au dus la dependența de importul ieftin de gaz rusesc

Fostul cancelar german Angela Merkel a vorbit, într-un interviu acordat în week-end jurnaliștilor maghiari de la Partizan, despre invazia Rusiei în Ucraina și despre tensiunile care s-ar fi acumulat între statele UE și Vladimir Putin chiar înainte de începutul războiului din februarie 2022.

Merkel spune că Putin încălca tot mai des Acordul de la Minsk, că era tot mai fățiș faptul că președintele Rusiei ”nu mai lua în serios” înțelegerea respectivă, astfel că Merkel a propus statelor membre să elaboreze o politică europeană comună și să negocieze direct cu Putin, notează publicațiile maghiare Index și Telex care citează declarațiile din interviul video pentru Partizan.

• Notă: Acordul de la Minsk a fost semnat în capitala Belarusului, în 2015, între Rusia, Ucraina, Franța și Germania, după ce, cu un an înainte, Ucraina și Rusia conveniseră asupra a 12 puncte privind încetarea focului în estul Ucrainei.

Fostul cancelar german susține că ideea sa nu a fost bine primită în țările din Estul Europei în special în țările baltice (Lituania, Estonia, Letonia) și în Polonia. De precizat că statele baltice și Polonia sunt principalele state europene care duc o politică dură anti-rusă, după ce au ieșit din sfera de influență sovietică, respectiv după căderea comunismului.

Merkel susține și că pandemia de coronavirus care a început în iarna anului 2020 a avut un impact major asupra relațiilor dintre UE și Rusia și că tensiunile acumulate între statele membre și Putin nu au mai putut fi dezamorsate din cauză că șefii de stat nu se mai întâlneau fizic, nu-și mai vorbeau față în față:

• <<„Dacă nu ar fi fost coronavirusul, l-ar fi atacat oare Putin pe Ucraina?” a întrebat ea, răspunzând imediat: „Eu scriu în carte că nimeni nu poate spune asta”. În opinia ei, faptul că liderii mondiali nu s-au putut întâlni personal – Putin nu a participat nici la întâlnirea G20 de teamă să nu se infecteze – și au trebuit să țină videoconferințe, a contribuit în mare măsură la izbucnirea războiului din Ucraina. Ea consideră speculativă întrebarea dacă (Angela Merkel, n.red.) l-ar fi putut opri pe Putin să declanșeze războiul>>, notează Index.

Merkel spune în interviul pentru Partizan și că acum principala întrebare este care va fi continuarea războiului și susține că cel mai important lucru este ca statele UE să devină mai puternice din punct de vedere militar, ”dar nici diplomația nu trebuie uitată”, amintind de Războiul Rece.

Ea mai spune și că ”vremurile s-au schimbat și acum trebuie să vedem cum să ne pregătim cel mai bine pentru pace, reprezentând o forță de descurajare reală și sprijinind Ucraina”, spune Merkel citată de Index.

În paralel, jurnaliștii Telex amintesc cum premierul ungar Viktor Orbán a spus recent că ”în timpul mandatului Angelei Merkel, Vladimir Putin nu ar fi îndrăznit să atace Ucraina”. Fostul cancelar  german a refuzat să divulge ce a discutat cu Orban pe această temă, dar a transmis că abordează acest subiect în cartea sa de memorii, ”Libertate”.

Telex subliniază de asemenea cum Merkel explică în interviu cum în 2021 a încercat să promoveze o politică europeană comună față de Rusia, pentru că ea credea că doar așa s-ar fi putut negocia cu Vladimir Putin, care ignora din ce în ce mai deschis acordul de la Minsk din 2014. Acest punct de vedere comun nu a putut fi format, iar după ce Merkel a părăsit funcția, Rusia a atacat Ucraina. Totuși, ea consideră că ”este imposibil de spus ce s-ar fi putut întâmpla diferit” dacă mai era în funcție.

• Notă: În octombrie 2018, Angela Merkel a anunțat într-o conferință de presă că va pleca din funcție în 2021 și că nu va candida pentru un al cincilea mandat de cancelar și recunoștea că guvernul său de la vremea aceea își pierduse credibilitatea. Merkel renunța atunci și la șefia CDU, partid pe care îl conducea de 18 ani. Anunțul venea după pierderea de către CDU a peste zece puncte procentuale la alegerile din landul Hesse, un semn că germanii căutau alte soluții politice.

De precizat și că Angela Merkel a refuzat constant să impună sancțiuni mai puternice pentru Rusia, după ce Kremlinul a anexat ilegal Peninsula Crimeei, în 2014, care aparținea Ucrainei. De asemenea, Merkel, în calitate de cancelar al Germaniei, a dus politici care creat o dependență masivă a industriei germane de importurile ieftine de gaze rusești.

Referitor la importurile de gaze rusești, Merkel a menționat în interviul pentru Partizan că ”nu numai Rusia a profitat de vânzarea acestuia, ci și Europa, implicit Germania”.

Cât despre faptul că după războiul declanșat de Putin în Ucraina importul de combustibil din Rusia a fost suspendat, dar Ungaria și Viktor Orbán au ales o altă cale, Merkel a spus:

„În acest caz, nu sunt de acord cu el, că încă mai cumpără gaz și petrol rusesc, dar el reprezintă foarte hotărât interesele economice ungare”, notează Telex.

Cu toate acestea, ea nu îl consideră pe Orban ca fiind „calul troian” al lui Putin în Uniunea Europeană spunând că acest lucru este ”absurd”.

• Citește aici, aici, aici, aici și aici o serie de analize G4Media care arată motivele pentru care Viktor Orban este considerat calul troian al Rusiei și Chinei în UE. 

Declarațiile, de la minutul 04:47: