Bulgaria este la 2-3 ani distanță de un ”scenariu românesc”, avertizează economiștii. Guvernul de la Sofia propune creșteri masive de salarii și pensii

Analiză a agenției bulgare Sega, via Rador: Recent, au venit știri uimitoare din România – guvernul începe reduceri de 40% în administrație! Acest curaj al guvernanților din România contrastează puternic cu nehotărârea celor de la noi, care se prefac că nu aud rumoarea tot mai mare împotriva creșterii cheltuielilor pentru aparatul de stat.

În Bulgaria, autoritățile promovează în prezent un buget nebunesc care ar putea îngropa Bulgaria. Se pare că nu au învățat nimic din experiența amară a românilor. Vecinii noștri culeg roadele otrăvite ale populismului – ani de zile de cheltuieli umflate, distribuirea de preferințe fiscale și subvenții, un deficit bugetar în creștere rapidă și, în consecință, o creștere rapidă a datoriei de stat. Ei bine, acum a venit timpul să fie plătit prețul pentru această politică iresponsabilă. Același lucru s-a întâmplat anterior cu un alt vecin al nostru – Grecia.

Cum a ajuns România la „scenariul grecesc”?

Iată cum descrie Adrian Nikolov de la Institutul de Economie de Piață alunecarea în abisul financiar: La mijlocul deceniului trecut, guvernul român a redistribuit 35-36% din Produsul Intern Brut (PIB). Însă, după 2020, această pondere a depășit 40%, iar anul trecut a atins un nivel record de 44%. Factorii sunt diverși – de la creșterea rapidă a salariilor și pensiilor din sectorul public, la scutiri de taxe și o schemă de compensare a prețurilor ridicate la energie electrică. Sună familiar, nu-i așa?

La fel ca în Bulgaria, această generozitate nu este combinată cu o creștere a veniturilor. Deficitul bugetar a început să se adâncească încă din anii de dinainte de criză, depășind 4% din PIB în 2019. Iar în 2020, din cauza pandemiei de COVID, excesul de cheltuieli față de venituri a ajuns la 9%. În termeni nominali, „gaura” din buget crește într-un ritm amețitor – de la 837 de milioane de euro în 2015 la peste 33 de miliarde de euro în 2024.

Deficitul este finanțat din contul noii datorii publice – de la sub 60 de miliarde de euro la mijlocul ultimului deceniu la peste 193 de miliarde în 2024 și o prognoză de peste 220 de miliarde de euro în cel actual. Deficitul a fost de mult timp în afara regulii fiscale europene de sub 3% din PIB, iar probabil că anul viitor datoria va depăși și ea pragul admis de 60%. Creșterea economică rapidă a apus de mult – în 2023, creșterea PIB-ului a încetinit la 2,3%, în 2024 – la 0,9%, iar pentru acest an prognoza CE este pentru o creștere de doar 1,4%.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Candidata mexicană, încoronată Miss Univers 2025, după criticile unui prezentator, care a făcut-o „proastă”

TechRider.ro

OpenAI avertizează: Chat GPT-5 accelerează cercetarea științifică, dar nu poate lucra autonom

Deteriorarea accentuată a indicatorilor fiscali obligă guvernul român să introducă o serie de măsuri pentru echilibrarea bugetului, subliniază Adrian Nikolov și descrie „terapia”:

– Creșterea TVA-ului – de la 19 la 21%, precum și fixarea cotelor reduse la 11%;

– Introducerea unui impozit de 1% pe construcții;

– Eliminarea fiscalizării preferențiale pentru anumite sectoare – tehnologia informației, construcții, producția alimentară;

– Dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor – de la 2 la 4%;

– Impozit minim pe cifra de afaceri a companiilor mari, modificări ale regimurilor întreprinderilor mici și digitalizarea suplimentară a contabilității – pentru a reduce economia subterană și a crește încasările la buget;

– Creșteri ale accizelor – în 2023 și 2025;

– Două creșteri consecutive ale impozitului pe dividende – prima la 10% la sfârșitul anului 2024, apoi la 16%, stabilite de la începutul anului 2026;

– Înghețarea salariilor, bonusurilor, compensațiilor în sectorul public la nivelurile din decembrie 2024;

– Amânarea indexării pensiilor speciale (ale magistraților, militarilor etc.) cu o creștere a ratei inflației;

– O serie de restricții privind achizițiile de bunuri și servicii în sectorul public, introduse încă din 2023;

– Sistarea numirilor în sectorul public și interdicția de ocupare a posturilor vacante pentru perioada 2024-2026;

– Interdicția de creștere a costurilor de personal în întreprinderile publice, precum și interdicția de angajare în companiile de stat în pierdere;

– Reducerea salariilor și reducerea numărului de autorități de reglementare.

Lista este lungă, iar măsurile descrise aici nu epuizează acțiunile guvernului român din ultimii 2-3 ani. Cu toate acestea, direcția este clară – înăsprirea controlului, extinderea bazei de impozitare, creșterea cotelor de impozitare care afectează întregul consum și mediul de afaceri, reducerea ocupării forței de muncă în sectorul public și înghețarea cheltuielilor.

Toate acestea se întâmplă sub ochiul atent al FMI. Deocamdată, fondul a oferit doar consultanță guvernanților și nu a fost nevoit să acorde împrumuturi sub anumite condiții, dar viitorul depinde de succesul măsurilor, a comentat economistul de la Institutul pentru Economie de Piață.

Bulgaria din ziua de azi seamănă cu România din 2018-2019. Deficitul este pe muchie de cuțit, iar datoria este în creștere, și asta în ani fără o criză semnificativă și șocuri externe. Privirea către România de astăzi este, de fapt, către Bulgaria de peste 2-3 ani, dacă creșterea cheltuielilor bugetare nu va fi întreruptă, iar redistribuirea – redusă sub 40% din PIB, avertizează Adrian Nikolov.

Lâcezar Bogdanov, economist-șef la Institutul pentru Economie de Piață, amintește: cu un deficit bugetar în creștere, este necesară o creștere a datoriei de stat. Cu excepția cazului în care statul nu privatizează și acordă concesii la scară largă (și nu o face și nu intenționează să o facă).

„Da, în acest moment Bulgaria are încă o datorie publică relativ scăzută – prognoza este de 27,8% din PIB până la sfârșitul anului. Dar traiectoria indică o creștere bruscă – de la 23,1% din PIB în 2024 la 36,6% din PIB în 2028. Aceasta este o creștere de 25 de miliarde de euro în doar patru ani. Asta dacă prognoza destul de optimistă privind dimensiunea deficitului se adeverește, iar cu un deficit mai mare creșterea va fi și mai înfricoșătoare. Separat, trebuie să adăugăm emiterea așteptată de garanții de stat în valoare de aproximativ încă 3% din PIB”, menționează Bogdanov.

Și subliniază că Bulgaria a menținut niveluri scăzute ale datoriei timp de un sfert de secol, deoarece a respectat disciplina bugetară – soldul bugetar mediu pentru perioada 1998-2019 a fost zero. Chiar dacă adăugăm perioada post-COVID, nivelul mediu al deficitului pentru ultimul sfert de secol este de 0,5% din PIB, mult sub valorile la care conduce politica fiscală actuală.

„Toate acestea au consecințe – este suficient să ne uităm la capitolului despre «cheltuieli cu dobânzile» din buget, care de la 516 milioane de euro în 2024 se așteaptă să ajungă la 1,758 miliarde de euro în 2028, o creștere de peste trei ori în patru ani. Se vede și riscul unei crize a datoriilor, care necesită o «ajustare fiscală» bruscă, adesea sub supravegherea unor instituții externe.

Și din nou ajungem la o paralelă cu România, unde datoria crește de la 64 de miliarde de euro în 2017 la 194 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2024 – de la «nu avem o problemă cu deficitul și datoria» la «ce facem acum».

Dacă nu vrem un scenariu negru

Guvernanții repetă ca pe un disc de gramofon repetitiv că propun un buget prost, dar altul nu ar fi posibil. Mai bun vom avea în 2027, a zis scurt Boiko Borisov. De fapt, există multe, literalmente sute de măsuri și abordări utile (ideile se înmulțesc în fiecare zi). De exemplu, am putea măcar să începem cu reducerea administrației – un subiect care a fost deosebit de actual în ultimele zile.

Iată o propunere concretă din partea finanțatorului Vladislav Panev, fost deputat: „Zilele trecute, Traicio Traikov, fost ministru al Economiei, a declarat la postul bTv că ministerul pe care l-a condus este acum împărțit în patru departamente diferite – fie pentru a satisface partenerii de coaliție, fie pentru a găzdui mai multe cadre de partid. În timpul său, au fost trei miniștri adjuncți. Acum, fiecare minister are tot atâția plus birourile politice, plus clădiri, bonusuri și tot ce presupune aceasta.

Când a devenit președinte, Javier Millei a redus ministerele cu o treime. Iată că am ajuns la numărul argentinian și putem face la fel. Întrebarea este ce să facem cu atâtea cadre de partid responsabile”, a comentat Panev cu ironie.

Ei bine, mai devreme sau mai târziu, trebuie făcut ceva. Este mai bine să fie mai devreme, pentru a nu scrie un „scenariu bulgar” negru. Dar există oare voință pentru asta?

Articol de Iuliana Bonceva / Traducerea Rador: Mirela Petrescu