Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Premierul desemnat Eugen Tomac (44 de ani) s-a născut într-o comună din sudul Basarabiei, atunci parte din URSS și a venit în România când avea 17 ani, printr-un program de burse. Cariera lui publică este strâns legată de politicile pentru Diaspora. În politică a fost propulsat de Traian Băsescu. În prezent este liderul PMP, europarlamentar și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. Curtea de Conturi l-a acuzat în 2012 pe Eugen Tomac că a cheltuit ilegal peste 2,3 milioane de lei de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, însă a intervenit prescripția, astfel că nu s-a ajuns la vreun proces. Iar recent familia liderului PMP a beneficiat de fonduri din PNRR, în timp ce soția și cumnata sa au ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții publice. De altfel, soția sa, Diana Postică, este în prezent viceconsul la Ambasada României de la Bruxelles, numire care a fost făcută pentru „reîntregirea familiei”, după cum a declarat pentru G4Media chiar Eugen Tomac.
De-a lungul a peste un deceniu, Traian Băsescu a avut un rol decisiv în promovarea lui Tomac în poziții-cheie din administrație și ulterior în politică. Eugen Tomac a intrat în cercul politic al fostului președinte în 2004, când a fost numit consilier personal al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni.
În ianuarie 2009, Eugen Tomac este numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, responsabil de românii de pretutindeni. Numirea a fost făcută în contextul guvernării PDL a lui Emil Boc, susținute de Băsescu.
Această funcție a consolidat poziția lui Tomac în zona de politici pentru diaspora, domeniu care va rămâne central în cariera sa.
În 2012, Traian Băsescu îl numește din nou pe Eugen Tomac în Administrația Prezidențială, de această dată pe un post de consilier de stat.
După finalul mandatului prezidențial, Traian Băsescu devine figura centrală în jurul căreia se formează Partidul Mișcarea Populară (PMP). Eugen Tomac se alătură acestui proiect și devine una dintre figurile sale principale. Din 2015 (cu o pauză de doi ani între 2020 și 2022) Eugen Tomac este președinte al PMP.
Eugen Tomac este asociat cu un discurs pro-european și pro-NATO, preocupat constant de comunitățile de români din diaspora și din jurul granițelor României. A susținut, la alegerile prezidențiale din ultimii doi ani, candidații pro-europeni. Totuși, partidul condus de Tomac, PMP, deși nu a reușit să mai intre în Parlament la ultimul scrutin, are încă o influență în plan local, unde are reprezentanți în consilii județene sau locale, iar în unele asigură majoritatea alături de PSD. De altfel, declinul PMP a fost accentuat de alianța pe care a avut-o cu PSD în Consiliul general al Capitalei, în perioada 2016-2020, în mandatul de primar general al Gabrielei Firea.
Eugen Tomac a avut însă aproape constant în declarațiile publice o atitudine fermă anti-PSD. De altfel, Tomac reușit să obțină un mandat de europarlamentar datorită alianței cu USR, în Alianța Dreapta Unită, care a participat la alegerile din iunie 2024. Este membru al grupului PPE din Parlamentul European, la fel ca aleșii PNL și UDMR.
Însă după desemnarea ca premier pentru a forma Guvernul, Eugen Tomac are nevoie obligatoriu de voturile PSD și deci de o negociere cu social-democrații. Olguța Vasilescu, unul dintre principalii lideri social-democrați, nu a exclus un vot al partidului pentru un premier tehnocrat. Despre Tomac, Olguța Vasilescu a afirmat miercuri că este „o persoană cu bun simț”.
Eugen Tomac s-a născut în sudul Basarabiei, într-o comună din raionul Ismail, pe atunci parte din URSS. La 17 ani, a sosit în România prin intermediul unui program de burse oferit de Guvernul României etnicilor români din afara granițelor țării.
E absolvent al Facultății de Istorie din Cadrul Universității București unde a finalizat și un master în 2004.
În 2000, a fost ales președinte al Ligii tinerilor români de pretutindeni, moment din care intră în atenția publică.
Eugen Tomac a intrat în Parlamentul României în 2012, când a fost ales deputat în Colegiul pentru românii din afara granițelor țării (Diaspora), cu un scor zdrobitor de peste 78% din voturi. A deținut funcția de Președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor țării între 2012 și 2013.
A fost ales deputat pentru al doilea mandat în legislatura 2016–2020, din partea PMP București. Și-a dat demisia din Parlament în iunie 2019, după ce a fost ales europarlamentar.
A câștigat un al doilea mandat de europarlamentar în iunie 2024. În toamna anului 2025, el a fost numit consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al președintelui Nicușor Dan.
Soția lui Eugen Tomac, Diana Postică, este de profesie avocat. A avut o afacere în domeniul editurilor pe care a cesionat-o către mama sa, Maria Postică.
Despre afacerile firmei soacrei lui Tomac, cu banii din PNRR, G4Media a scris aici.
Din anul 2009 și până la jumătatea anului 2012, soția lui Eugen Tomac a ocupat funcţia de consilier la cabinetul fostului președinte al Camerei Deputaților, Roberta Anastase.
În 2021, Diana Postică a fost numită din partea Guvernului, până în 2025, în Consiliul de Administrație al Engie, cel mai mare furnizor și distribuitor de gaze naturale din România.
În 2022, Diana Postică a demisionat și a fost numită de Ministerul Afacerilor Externe în postul de vice-consul al Ambasadei României din Bruxelles, unde soțul ei, Eugen Tomac, îți exercită mandatul de europarlamentar.
Cumnata lui Tomac, Stela Culic (fostă Postică), sora Dianei s-a ocupat, în anul 2009, de campania electorală a lui Traian Băsescu la Referendumul privind numărul de 300 de parlamentari și Parlamentul unicameral.
Potrivit profilului Linkedin, Stela Culic lucrează, din aprilie 2009, până în prezent, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Din 2013, ea conduce Departamentul Juridic al Institutului Național de Cercetări în Microtehnologie.
Un raport al Curții de Conturi cu privire la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dat publicității în anul 2012, a aratat că Eugen Tomac a cheltuit ilegal banul public, în timpul mandatului său.
Curtea de Conturi a descoperit transferuri de peste 2,3 milioane de lei către instituții media din Republica Modova și investiţii către firme private care activează în industria difuzării presei de la Chișinău. Inspectorii curții susțineau că, din banii instituției, au fost finanțate Asociația Presei Independente din Republica Moldova și Congresul Jurnaliștilor Români de Pretutindeni.
În noiembrie 2023, DRP l-a dat în judecată pe Eugen Tomac pentru a recupera 1.708.499 lei plus dobânzi și penalități, ca urmare a concluziilor raportului Curții de Conturi.
În februarie 2025, Tribunalul București a respins cererea statului ca fiind prescrisă. Motivul, faptele erau din 2010–2011, iar termenul legal de 3 ani era depășit.
Instanța nu a judecat fondul acuzațiilor, ci doar termenul de prescripție.
Pe 19 mai 2026, Eugen Tomac a scăpat definitiv de procesul cu DRDP. Curtea de Apel București a respins apelul statului și a menținut decizia Tribunalului
Conform declarației de avere depusă în 2024 de Eugen Tomac, portofoliul imobiliar al familiei este deținut în cote egale de 50% de către Eugen Tomac și Diana Postică, fiind împărțit între România și Belgia.
În țară, aceștia dețin două terenuri intravilane: unul de 1.300 m² în localitatea 23 August (județul Constanța), achiziționat în 2023, și un altul de 3.886 m² în localitatea Bărnad (județul Neamț), cumpărat în 2022. Familia Tomac are două proprietăți în Belgia: un apartament de 95,73 m² în Bruxelles (cumpărat în anul 2021) și o casă de locuit de 352 m² în Charleroi (cumpărată în anul 2023). La capitolul bunuri mobile, în declarație sunt înregistrate două autoturisme, ambele dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare: o Dacia Sandero fabricată în 2020 și un Audi Q5 fabricat în 2016.
Pe lângă banii acumulați în fonduri de pensii private și asigurări de viață la Allianz Țiriac (peste 72.500 RON și 15.400 EUR), europarlamentarul deține active lichide în străinătate – 80.407,98 euro și criptomonede estimate la valoarea de 28.620 dolari.
În 2024, Eugen Tomac a acordat un împrumut în nume personal către Partidul Mișcarea Populară, contribuție pentru campania electorală în valoare de 500.000 lei.
Familia Tomac are două credite ipotecare pe termen lung contractate în Belgia (148.500 euro la ING Belgia scadent în 2041 și 150.000 euro la Beobank scadent în 2038), și două împrumuturi pe termen scurt de la persoane fizice, ambele contractate și scadente în anul 2024 (150.000 lei de la Pater Michelle-Sara și 100.000 lei de la Florescu Adrian Constantin).
Principalele surse de venit ale familiei în 2023 fiscal au fost salariile.
Eugen Tomac a încasat de la Parlamentul European un salariu anual net de 93.863 euro. Soția sa, Diana Postică, a realizat venituri ca angajată a Ministerului Afacerilor Externe din București, raportând două salarii distincte: unul de 29.526 euro și un altul de 22.538 lei.