Home » Orașul meu » Constanța » EXCLUSIV | Povestea mai puțin știută a Hotelului Parc din Mamaia, simbol al litoralului comunist, cu primul sky bar din turismul românesc / Un șef ONU, împăratul Iranului, premierul Chinei și Nicolae Ceaușescu însuși au fost găzduiți la etajul 14

EXCLUSIV | Povestea mai puțin știută a Hotelului Parc din Mamaia, simbol al litoralului comunist, cu primul sky bar din turismul românesc / Un șef ONU, împăratul Iranului, premierul Chinei și Nicolae Ceaușescu însuși au fost găzduiți la etajul 14

17008
sursa foto: Andreea Pavel / G4Media
Ascultă articolul
Un secretar general al Organizației Națiunilor Unite, un împărat al Iranului, prim ministrul Republicii Populare Chineze și Nicolae Ceaușescu însuși au fost oaspeții terasei primului sky bar din istoria turismului românesc, aflat la nivelul al 14-lea al hotelului Parc din Mamaia.
Între toate unitățile de cazare de pe litoralul românesc ridicate în perioada regimului comunist, imobilul inaugurat la 30 iunie 1962 are cea mai consistentă istorie diplomatică și oficială.
- articolul continuă mai jos -
Mamaia a fost, în anii 1960-1970, unul dintre cele mai importante instrumente de propagandă ale regimului comunist în fața liderilor străini care vizitau țara.
Noua stațiune, gândită în stil arhitectonic modern, brutalist, era menită să refacă imaginea înapoierii economice și a slabelor performanțe obținute după decenii de dictatură totalitară.
Conducătorii de la București mai doreau să se asigure că mesajul lor de distanțare de Moscova și de diversificare a ramurilor industriale era înțeles și la nivel internațional.

Cine a urcat la etajul 14 al Hotelului Parc din Mamaia?

Birmanezul U Thant, secretar general al Organizației Națiunilor Unite, a vizitat Mamaia la 7 mai 1963, când se ridicau deja primele unități hoteliere pe fâșia de nisip care separă Marea Neagră de lacurile Siutghiol și Tăbăcărie.
Însoțit de ministrul de Externe, Corneliu Mănescu, de adjunctul său, Mircea Malița și de reprezentantul permanent al Republicii Populare Române la ONU, Mihail Hașeganu, liderul celei mai importante organizații mondiale a făcut un tur al noii stațiuni, gândite de Cezar Lăzărescu, arhitectul preferat al dictatorului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Această vizită a fost una dintre cele mai reușite primele acțiuni de propagandă ale României comuniste, menite să obțină sprijin internațional pentru noile politici industriale de dezvoltare și pentru a  pentru a argumenta dorita independență în politica externă. U Thant a fost găzduit, pentru câteva ore, la „Parc”, un reper inconfundabil al stațiunii și al litoralului în anii 1960-1970.
În holul hotelului, secretarul general al ONU a fost primit de arhitectul șef al Constanței, Gheorghe Dumitrașcu, care i-a prezentat machete cu dezvoltările urbanistice proiectate și care l-a asigurat pe liderul mondial că noua stațiune va fi un reper turistic al țării și al Europei.
Împreună cu suita de oficiali români și de la New York, U Thant a urcat pe terasa sky-bar-ului de la nivelul al 14-lea al hotelului, de unde se desfășoară o panoramă spectaculoasă a plajei din Mamaia și a lacurilor din nordul orașului Constanța.
Așteptat la Edificiul roman cu mozaic și la Muzeul de Arheologie din actuala clădire a Palatului Arhiepiscopal, secretarul general al ONU nu și-a refuzat răgazul unei cafele în dimineața unei zile însorite de primăvară pe terasa care a revoluționat arhitectonic România postbelică.
Și împăratul Iranului, Mohamed Reza Pahlavi Ayramehr, a urcat pe terasa Hotelului Parc, la 1 iunie 1966. A sosit aici după o vizită la ferma agricolă de stat de la Mihail Kogălniceanu utilizată de protocolul oficial pentru vizitele la nivel înalt, și înainte de recepția fastuoasă organizată de gazdele române în salonul oficial al Cazinoului.
Șahinșahului Iranului i-au fost prezentate machetele arhitectului șef și, de asemenea, suveranul a fost invitat la ultimul nivel pentru a admira panorama stațiunii și a noilor cartiere constănțene.
Mamaia a rămas un adevărat loc de pelerinaj politic și diplomatic pentru familia imperială de la Teheran, atâta vreme cât revenirea s-a produs rapid.
În vara anului 1970, șahinșahul și împărăteasa Farah au vizitat noul hotel „Riviera” unde, pe terasa de la ultimul etaj, au admirat panorama stațiunii și s-au bucurat de ospitalitatea gazdelor comuniste locale.
Ciu En Lai (Zhou Enlai) a fost premier al Consiliului de Stat (1949-1976) și ministru de Externe (1949-1958) și, totodată, cel mai important și influent colaborator al lui Mao Zedong.
Trimis în România în plin război politic, diplomatic și ideologic cu URSS și în chiar momentele tulburi ale devastatoarei Revoluției culturale maoiste, declanșată de Mao pentru a obține controlul total și necondiționat al puterii, Zhou Enlai a ales pentru el câteva ore de liniște pe malul Mării Negre.
Ciu En Lai (Zhou Enlai) a venit la Mamaia la 19 iunie 1966, însoțit de proaspătul șef al partidului comunist gazdă, Nicolae Ceaușescu, și de o suită de lideri de la București moșteniți în funcții de conducere din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (decedat în 1965):
Ion Gheorghe Maurer (prim ministru), Emil Bodnăraș viceprim-ministru și, probabil, cel mai important factor de influență sovietică din România anilor 1950-1970, Paul Niculescu-Mizil, propagandist de valoare al regimului și Aurel Duma, ambasador la Beijing. Protocolul lui Nicolae Ceaușescu a organizat vizita liderului chinez în hotelul Parc după tiparele celei din 1963 a secretarului general al ONU.
În hol, arhitectul șef Gheorghe Dumitrașcu aștepta cu machetele și cu explicațiile, oferind răspunsuri la întrebările curioase. De data aceasta, miza lui Ceaușescu era imensă, vizita la Mamaia și discuțiile din hotel având drept fundal conflictul major diplomatic dintre Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză și eforturile României comuniste de a negocia între cele două puteri.
Obsesia lui Ceaușescu, aceea de a deveni un mediator de talie internațională și un beneficiar direct al conflictelor dintre marile puteri ale lumii, și-a avut primele ore de reușită în chiar camerele noului hotel de la intrarea în stațiune.
O ședință informală între Ceaușescu și Ciu En Lai (Zhou Enlai) a avut loc la etajul al 14-lea, pe terasa sky-bar-ului, în fața unui protocol atent așezat și organizat, liderul de la București asigurându-se de sprijinul total al chinezilor în îndeplinirea unei viitoare misiuni de negociere la Moscova, cu noul lider sovietic, Leonid Ilici Brejnev.
Șeful comuniștilor români a transmis lui Mao viziunea lui asupra viitoarei lumi, care ar fi urmat să aparțină comunismului și social-democrației și unde între actorii mondiali influenți avea să se regăsească și Republica populară Chineză, acum un stat cu resurse mediocre în sistemul de relații internaționale.
După schimbul de vederi, delegația chineză a fost trimisă la Muzeul de Arheologie din Constanța și, apoi, pentru a vizita noul hotel „Europa” din Eforie Nord.

Hotel Parc: Emblemă urbanistică a stațiunii Mamaia în perioada anilor 1960-1980

Primul hotel din România cu sky-bar, Parc a fost conceput să deschidă ansamblul de construcții hoteliere și de agrement din Mamaia, în noul plan de organizare urbanistică și arhitectonică a stațiunii.
Situat la întretăierea plajei Mării Negre și a malurilor lacurilor Tăbăcărie și Siutghiol, din nordul orașului Constanța, hotelul a rămas, decenii de-a rândul, cea mai înaltă clădire de pe litoral și un reper turistic de referință.
Proiectul a fost coordonat de arhitecta Violeta Constantinescu, autoare, între altele, și a planurilor hotelurilor „Flora”, „Doina” și „Sirena” (din Mamaia) și „Trotuș” (din Onești). Echipa a cuprins și pe arhitecta Gabriela Gheorghiu și inginerul Ion Neacșu.
Gândit ca un hotel cu locuire permanentă, și în afara sezonului estival, „Parc” are 16 niveluri (subsol, parter, 13 etaje și terasă) iar vederea camerelor sale a fost orientată fie spre mare, fie spre lacurile Siutghiol și Tăbăcărie.
Fiecare cameră a fost dotată cu telefon, radio, televizor și, desigur, încălzire pe timpul iernii, ceea ce făcea din unitatea hotelieră una dintre cele mai luxoase între cele deținute de oferta turistică a României comuniste.
Complexul hotelier mai cuprindea și un restaurant cu deschidere spre lac și un altul cu ieșire pe faleza mării. Alături, a fost ridicat unul dintre cele mai mari bazine olimpic de înot ale acelor ani, care a funcționat până în anii 1990, decorat pe fațade cu basoreliefuri marine și cu tematică sportivă.
Bazinul olimpic nu mai există de mai bine de trei decenii, fiind astăzi transformat în spații de agrement pentru evenimente iar basoreliefurile, ca o parte din statuile monument istoric amplasate în Mamaia, au fost furate.
Fațadele inițiale ale clădirii hotelului nu s-au păstrat decât în mică parte. Ele erau acoperite cu placaje de ceramică industrială, cu piatră de Tohani și cu cărămidă aparentă acompaniată de traforuri din elemente din prefabricate, asemănătoare cu ceea ce se va utiliza și la hotelul „Perla”.
Pardoselile spațiilor publice ale complexului hotelier (holul central și saloanele) erau placate cu marmură albă de Rușchița, foarte valoroasă, și cu marmură neagră de Moneasa iar sala mare a restaurantului a fost înzestrată cu un mozaic de tip roman, conceput din reziduuri de marmură de Rușchița.
Recepția hotelului, aflată în holul mare al intrării, era îmbrăcată în lambriuri furnisite cu lemn de paltin și cu panouri decorative din lemn masiv. Iluminatul arhitectural, pe fațade, nici el păstrat, era gândit în sens artistic, în diverse etape și culori, cu tuburi fluorescente care marcau prezența imobilului și puneau în valoare fațadele generoase.
În timp, începând cu anii 1990, renovările succesive externe și interne ale clădirii hotelului „Parc” au eliminat aproape toate detaliile arhitectonice care îi dădeau valoare de reper marcant al stilului modernist brutalist. Fațadele au fost regândite, iluminatul artificial a fost demontat iar interioarele au fost reorganizate.
Saloanele generoase de la parter, unde se aflau restaurantele, au fost recompartimentate și distribuite pentru alte servicii iar împrejurimile, concepute cu ample spații verzi, au fost îndesate cu clădiri și parcări.
În plus, ample proiecte imobiliare au în vedere construcții înalte în imediata apropiere, fapt care va elimina aproape definitiv simbolistica proiectată la începutul anilor 1960, ca reper de intrare în stațiune.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole