EXCLUSIV | Istoricul Cosmin Popa: Nu este realist să așteptăm o cerere de armistițiu de la Rusia, dimpotrivă, se radicalizează / Toamna va fi a intensificării războiului și a extinderii fronturilor / Ce ar putea să oprească succesele militare ale Kievului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ce se întâmplă cu Rusia? La finalul lunii iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promitea ”40 de zile de foc” pentru Rusia, în preajma Summitului NATO din Ankara, unde una dintre temele principale de discuție a fost războiul declanșat de dictatorul Vladimir Putin în 24 februarie 2022 și apărarea Ucrainei.

La nici trei săptămâni de la promisiunea lui Zelenski, Rusia este atacată masiv de ucraineni, care par că încearcă să compenseze capacitatea scăzută de apărare, în lipsa echipamentelor de specialitate, cu inovațiile militare pe front susținute de evoluția tehnologică în domeniu și AI.

Imagini cu cozile de ruși adunați la benzinării din cauza penuriei de combustibil cauzată de atacurile ucrainene ale rafinăriilor, dar și cu Moscova bombardată au făcut înconjurul presei internaționale și al rețelelor de socializare, fapte nemaivăzute în cei aproape 5 ani de război.

Pe de altă parte, odată cu succesele militare evidente ale Ucrainei, președintele american Donald Trump și-a schimbat semnificativ atitudinea față de Volodimir Zelenski, trecând de la umilirea publică a acestuia la Casa Albă la discuții vizibil îmbunătățite cu acesta.

Dar a ajutat Trump, de fapt, Ucraina, oprindu-i ajutorul militar și economic? A contribuit la remotivarea și concentrarea și mai puternică a ucrainenilor pe front?

Iar faptul că SUA nu au mai trimis ajutor Ucrainei și, deci, nu au mai impus nici condiția de a nu a ataca Rusia, a ajutat Ucraina să se ”descătușeze” de această limitare și să atace Rusia?

La ce asistăm, deci? Și, în acest context, ne putem aștepta la o cerere de armistițiu din partea Rusiei, am putea asista la un astfel de scenariu? Și dacă da ce ar însemna asta pentru Putin?

La toate aceste întrebări a răspuns pentru G4Media și Info Sud-Est istoricul Cosmin Popa, considerat unul dintre cei mai buni specialiști români în istoria Rusiei. Popa este vorbitor de limba rusă și a studiat la Moscova. Este cercetător la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” din București.

Sursa foto: President of Ukraine (president.gov.ua)

Reporter: Ce se întâmplă cu Rusia? Ucraina a promis ”40 de zile de foc” și pare că Rusia are probleme la nici trei săptămâni de la începutul promisiunii lui Zelenski. La ce asistăm?

Cosmin Popa: În momentul de față putem afirma că asistăm la o escaladare reciprocă a războiului, care are drept scop distrugerea lanțurilor logistice și tehnologice ale adversarilor, dezorganizarea traseelor de transport auto, feroviar și maritim și asigurarea premiselor tehnice pentru viitoarele crize umanitare care vor fi provocate de acest război.

Ceea ce a intervenit nou este apariția capacității ucrainene de a provoca Rusiei aceste distrugeri, de a face Rusia să se „înece” cu propriul petrol, pe care nu-l mai poate rafina la un nivel comparativ cu cel al extracției și de a-i dezorganiza traseele de export al cerealelor sale, trasee care trec prin Marea de Azov și Marea Neagră.

Luând în considerare și greutățile provocate de lipsa cantităților necesare de carburant sectorului agro-industrial rusesc și în egală măsură diverselor tipuri de transporturi, atunci avem în fața perspectiva unui început cert de criză a bunurilor de larg consum în Rusia, pe care Guvernul rus o va combate, în primul rând prin administrarea politică a deficitelor și un nou val de interdicții, pe lângă o creștere a importurilor.

De cealaltă parte, Ucraina încearcă un deficit acut de noi recruți, pe care înceracă să-l compenseze printr-un avans tehnologic rapid, care însă nu face decât să atenueze presiunea militară majoră pe care Rusia o exercită.

Incapacitatea apărării ucrainene de a intercepta rachetele balistice, urmare a crizei de interceptori sau problemele tehnice pe care le pun noile drone reactive rusești, Gheran 4, care folosesc IA pentru stabilirea și urmărirea țintelor, pe lângă viteza și altitudinea superioră, ne fac să credem că fastul moment militar pe care îl traversează astăzi Ucraina nu va dura atât de mult.

Rep.: A ajutat Trump, de fapt, Ucraina, oprindu-i ajutorul militar și economic? A contribuit la remotivarea și concentrarea și mai puternică a ucrainenilor pe front?

C.P.: Atitudinea administrației Trump, pe lângă faptul că a generat multă dezamăgire și incertitudine, a avut și darul de a raționaliza deplin termenii implicarii americane în acest razboi, eliberând astfel Ucraina de o serie de constrângeri tehnice și politice, care îi impuneau un anumit mod de a duce războiul.

Totuși, evoluțiile tehnologice ucrainene, care își arată astăzi rezultatele, se aflau deja în stare de incubație, înainte de venirea la putere a președintelui Trump, așa că efectul acestui fapt a fost cel mult de accelerare a acestora. Mă îndoiesc însă că administrația Trump a urmărit un astfel de efect, ba din contra s-ar putea afirma. Cred însă că Trump și oamenii săi au subestimat însă două lucruri fundamentale în acest război.

Primul este capacitatea ucrainenilor de a-și organiza aparatul militar, în funcție de necesitățile contemporane, precum și creativitatea lor tehnică, nu doar în materie de vehicule fără pilot. De menționat este și faptul că performanțelor ucrainene s-au accelerat de abia după ce specialiști proveniți din sectoarele civile au preluat conducerea unor sectoare esențiale ale armatei ucrainene și ale sistemului de susținere a războiului.

Al doilea lucru a fost, fără îndoială, capacitatea și voința Europei de a-și asuma financiar și organizational sprijinul pentru lupta Ucrainei împotriva agresorului.

Rep.: Faptul că SUA nu au mai trimis ajutor Ucrainei și, deci, nu au mai impus nici condiția de a nu a ataca Rusia, a ajutat Ucraina să se ”descătușeze” de această limitare și să atace Rusia? Nu a mai impus nimeni Kievului să nu atace Rusia, cum i se ceruse anterior de SUA, pe vremea când ucrainenii primeau ajutor militar și financiar de la americani.

C.P.: Situația actuală de pe front nu este doar rezultatul schimbării de atitudine ale SUA ci a unor procese mai ample, care țin atât de evoluția internă a Ucrainei și de voința Europei de a-și asuma un rol activ într-un război care se desfășoara pe Continent.

Atacarea țintelor rusești în interiorul Rusiei a fost inaccesibilă Ucrainei, până la momentul la care a produs singură acest armament. Aceasta este principala sursă a schimbării tacticii ucrainene de război.

Totuși, Ucraina se află însă într-o poziție în care trebuie să aibă în vedere o serie de interese europene, mai ales cele energetice, atunci când atacă infrastructura tehnică de transport și export al petrolului la Marea Neagră. Până acum o face.

Rep.: În ce condiții ne putem aștepta la o cerere de armistițiu din partea Rusiei? Am putea asista la un astfel de scenariu? Și dacă da ce ar însemna asta pentru Putin?

C.P.: Nu este realist să se aștepte cineva la o cerere de armistițiu de la Rusia. Din contră, în momentul de față, sub presiunea dificultăților interne, Kremlinul este în plin proces de radicalizare referitor la obiectivele războiului din Ucraina.

Cu cât mai rapidă și mai profundă este desacralizarea Puterii, cu atât ea caută să compenseze această evoluție, prin anunțarea publică a unor obiective de război din ce în ce mai ambițioase.

Lavrov, însuși Putin, dar și alți oficiali ruși au afirmat în repetate rânduri, în ultima vreme, că obiectivele rămân cele anunțate la începutul războiului, ceea ce înseamnă o revenire la discursul inițial. În atare condiții, Rusia se pune singură în imposibilitatea de a construi o platformă de negocieri rezonabilă și pentru Ucraina.

Pentru a-și consolida regimul pe plan intern, în momentul de față, Kremlinul nu poate decât să escaladeze războiul pentru a dovedi celor care-l susțin că are cel puțin performanțe militare, în condițiile în care cele politice și cele economice este evident că lipsesc. Toamna acestui an va fi una a intensificării războiului și a extinderii fronturilor de luptă.