Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră asociată Cupei Mondiale de Fotbal din 2026 nu provine din stadioane sau din organizarea meciurilor, ci din deplasările suporterilor. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Cambridge, estimează că turneul va genera aproximativ 4,23 milioane de tone de dioxid de carbon (CO₂), un nivel comparabil cu emisiile anuale ale Islandei.
Aproximativ 82% din amprenta de carbon a competiției va fi generată de transportul fanilor, în special de zborurile internaționale către cele trei țări gazdă – Statele Unite, Canada și Mexic, potrivit analizei, citată de publicația Il Corriere della Sera, și preluată de agenția Mediafax, dar emisiile se pot reduce dacă este ales un alt mijloc de transport, iar simpla schimbare a opțiunii ar fi recompensată de organizatori, exemplul fiind turneul Coldplay din 2024.
Cercetătorii estimează că aproape 3 milioane de tone de CO₂ vor fi produse doar de zborurile efectuate de suporteri pentru a ajunge la meciuri.
În plus, extinderea competiției de la 32 la 48 de echipe, o premieră pentru ediția din 2026, va contribui cu încă aproximativ 600.000 de tone de CO₂, atât prin creșterea numărului de meciuri, cât și prin deplasările suplimentare generate de un număr mai mare de participanți și spectatori.
Studiul arată că aproximativ 40% dintre spectatorii internaționali provin din Europa, ceea ce înseamnă că zborurile transatlantice vor avea o contribuție semnificativă la amprenta climatică a competiției.
Autorii studiului compară situația cu turneul european al trupei Coldplay din 2024, unde 97% din emisiile de carbon au provenit din deplasările celor aproximativ 1,9 milioane de spectatori, nu din organizarea concertelor propriu-zise.
Pentru a reduce impactul climatic, trupa a introdus o aplicație prin care spectatorii își puteau compara emisiile în funcție de modul de transport ales. Cei care ajungeau la concerte folosind variante cu emisii mai reduse, precum transportul public sau alte opțiuni mai sustenabile, primeau reduceri la produsele promoționale.
Aceste măsuri au dus la o reducere de 48% a emisiilor generate de deplasarea publicului, iar aproximativ 98% din această reducere s-a datorat schimbării modului în care spectatorii au ales să călătorească.
Cercetătorii consideră că un model similar ar putea fi aplicat și la marile competiții sportive.
Ei propun acordarea unor reduceri pentru suporterii care aleg trenul sau sistemele de car-sharing, în timp ce o parte din costurile climatice ar putea fi acoperită prin biletele premium.
Potrivit estimărilor, dacă întreaga amprentă climatică ar fi reflectată în prețul biletelor, fiecare spectator ar plăti în medie cu aproximativ 114 dolari mai mult.
Autorii studiului susțin că impactul asupra climei ar trebui evaluat înainte de desemnarea gazdelor marilor competiții sportive.
În opinia lor, o analiză climatică preventivă ar permite compararea beneficiilor economice și sociale ale unui turneu cu costurile sale de mediu și ar putea influența alegerea unor locații care reduc necesitatea zborurilor pe distanțe foarte lungi.
Potrivit cercetării, organizarea Cupei Mondiale într-o regiune mai compactă din punct de vedere geografic, cum ar fi Europa, ar fi redus semnificativ emisiile generate de transportul aerian intercontinental.