EXCLUSIV Cum acționa ”caruselul” firmelor acuzate de DNA că au fraudat 18 milioane de euro din TVA: ”E așa de flagrantă treaba…” / Peste 23 de milioane de euro scoase de inculpați din firmele care revindeau mașini second-hand de lux aduse din UE

Cinci persoane au fost reținute și trei plasate sub control judiciar, joi după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul de evaziune Leasing Automobile, prin care mașini second-hand de lux cumpărate din UE erau revândute în România prin intermediul unul lanț de firme ”carusel” care efectuau tranzacții fictive pentru a diminua spre zero obligațiile fiscale la stat: ”E așa de flagrantă treaba”, recunoaște chiar unul dintre inculpați, conform informațiilor consultate de G4Media.

Procurorii au pus sechestru pe imobile în valoare de 31 de milioane de lei, peste 50 de mașini de lux și sume în valoare totală de peste 440.000 de euro (în euro, lei, dolari și lire sterline) găsiți la percheziții, conform surselor G4Media.

Mai mult, aproximativ 23,5 de milioane de euro au fost scoase prin mii de tranzacții la ghișeu sau ATM din firmele acuzate de DNA că ar fi fraudat TVA în valoare de 18 milioane de euro în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2024, mai arată în sursele citate.

• Procurorii DNA au descins, miercuri dimineață, în 9 județe efectuând 47 de percheziții în București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui. Mașinile second-hand tranzacționate erau de lux, între care Porsche, Lexus sau Lamborghini, și aveau puțini kilometri rulați. Citește detalii aici. 

Articole de piele și pantofi, cumpărate fictiv. Contabilii, recompensați pentru că ”rezolvau problemele” din acte

Procurorii susțin că inculpații coordonau un lanț de firme-carusel, din care o parte aveau rolul de a revinde mașinile second-hand de lux, dar nu din considere economice, ci pentru a frauda TVA. Firmele cumpărau din state UE mașinile de lux care aveau puțini kilometri rulați și efectuau tranzacțiile în regim de taxare inversă, adică nu deduceau TVA, dar acesta se colecta la vânzarea pe teritoriul României.

În paralel, ar fi existat o serie de tranzacții fictive, în general de piele și pantofi, ori care aveau la bază cheltuieli nereale. Însă, pentru ca nici impozitele și taxele din aceste operațiuni fictive să nu fie plătite la bugetul de stat, au fost înregistrate alte și alte tranzacții fictive, fără ca operațiunile să fie înregistrate. Iar mecanismul continua astfel în spirală. Una dintre principalele societăți în numele căreia au fost emise facturile pentru operațiunile fictive era Damarex SRL, conform informațiilor G4Media. 

Persoana care se ocupa de mascarea acestui mecanism era Gabriel Hăulică, susțin procurorii, care coordonarea ținerea evidențelor contabile prin Florin Brînză și Doina Stamate. Ei sunt acuzați și că modificau declarațiile informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate în România (D394) astfel încât să fie în concordanță cu  înregistrările contabile și deconturile de TVA ale societății.

Mai mult, declarațiile informative erau modificate și depuse astfel încât la o primă vedere, mai ales dacă nu erau verificate și actele contabile în paralel, nu era sesizabil modul de fraudare a obligațiilor fiscale la bugetul de stat, spune DNA.

Nu în ultimul rând, procurorii susțin că Gabriel Hăulică știa dinainte ce documente urmau să-i fie solicitate de inspectorii ANAF Iași, dar și ce aspecte trebuia să remedieze astfel încât, în urma controalelor inspectorilor, societățile să fie lăsate în continuare să-și desfășoare activitatea.

Conform informațiilor G4Media, Hăulică și contabila Stamate erau conștienți că declarațiile 300 și 394 ”nu se pupă”, iar datele societăților nu sunt corelate cu cele ale furnizorilor și clienților, spunând chiar ei că ”fac o greșeală”, că ”treaba e flagrantă” și că ”dacă le pune față-n față ale noastre…” (documentele în care puteau fi identificate neconcordanțele, n.red.).

Însă modul de operare al inculpaților a avut nevoie de ”improvizații” atunci când sistemul e-factura a intrat în vigoare, iar inculpații au urmărit să declare obligații fiscale minime care, totuși, să nu trezească suspiciunile ANAF, spune DNA. Inculpații spuneau că ”nu mai merge de pe o lună pe alta” pentru că odată cu sistemul electronic facturile ”cum ies, așa ies”, referitor la digitalizarea sistemului fiscal.

Nu în ultimul rând, contabilii erau răsplătiți de cei care gestionau lanțul de firme cu sume care variau și care erau diferite de plata propriu-zisă a serviciilor contabile. Spre exemplu, Florin Brînză, susțin procurorii, a primit 65.000 de lei pentru ”rezolvarea problemelor” din al doilea trimestru din 2024.

Mii de operațiuni de retragere în numerar a 30 de milioane de euro din societăți

Procurorii susțin că inculpații au efectuat peste 4500 de operațiuni de retragere a peste 6 milioane de euro din societatea Damarex SRL, de la ghișeu sau ATM, în perioada 2021-2024, despre care DNA susține că reprezintă perioada în care a avut loc activitatea infracțională.

Pe lângă această firmă, operațiuni de retragere de numerar și din alte trei firme din ”carusel”: Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Catoantud SRL. În total, din cele trei firme au fost scoase aproximativ 23,5 milioane de euro.

Date fiind sumele extrase, Banca Transilvania i-a cerut explicații lui Gabriel Hăulică privind utilizarea numerarului, dar și documente justificative, moment în care, susțin procurorii, Hăulică le-ar fi cerut interpușilor să rărească drumurile la bancă pentru extragerea numerarului la doar ”o dată – de două ori pe săptămână”, făcând și o schemă pe zile în acest sens.

Societăți de tip ”beneficiar real” și societățile ”bidon”

Din punct de vedere al modului în care acționau, societățile erau împărțite în două categorii: cele de tip ”beneficiar real” și cele de tip ”bidon”, explică procurorii.

• Cele de tip ”beneficiar real” erau: Import Cars Leasing SRL, GBN Import Automobile SRL, Rombrac Automobile SRL, GBD Premium Automobile Leasing SRL, Rombrac Lider Logistics SRL, Premium Selection Automobile SRL, Van Butco International SRL. Ele funcționau la vedere și intrau în contact direct cu clienții și se ocupau de tot procesul de preluare a comenzilor de mașini, le cumpărau din UE, coordonau operațiunile de logistică și formalitățile birocratice etc.
• Și cele de tip ”bidon” erau: Catoantud SRL, Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL, Damarex SRL și erau coordonate de Gabriel Hăulică. Catoantud SRL și Agresiv C&B SRL se interpuneau între cumpărarea mașinilor din UE și revânzarea lor în România, Corint Shoes SRL se ocupa cu tranzacțiile fictive de pantofi și piele, iar Damarex SRL era folosită în principal pentru emiterea de facturi fictive care apăreau în restul societăților.

Ce rol avea ”firma-bidon”?

Din informațiile consultate de G4Media, presupusa schemă infracțională funcționa astfel:

Dacă una din societăți cumpără o mașină din UE, în regim de taxare inversă, în valoare de 1.000.000 de lei, atunci, în momentul în care mașina este revândută în România, ”strânge” un TVA de 190.000 de lei, care trebuie plătit la stat dacă nu sunt efectuate alte operațiuni.

Dar pentru a nu plăti la stat acești bani, achizițiile de mașini nu s-au mai făcut direct, între furnizorul intracomunitar și beneficiarul final, ci s-a format un ”lanț” de tranzacționare în care a fost introdusă o ”societate-bidon” care urma să plătească TVA în regim normal, adică să poată fi dedus de la stat.

Și astfel ”societatea-bidon” începea să facă operațiuni și tranzacții fictive, în special de produse din piele și pantofi, pentru a deduce în mod fraudulos aproape toată TVA de la stat. Operațiunile se derulau în buclă, susține DNA, până când suma efectiv plătită la stat devenea infimă în raport cu suma pe care societățile o datorau în mod real, în urma cumpărării mașinilor din spațiul intracomunitar și revânzării acestora în România. Firma Catoantud SRL deținută de omul de afaceri Gigi Brăcaci din Galați este una dintre cele în ale căror evidențe contabile apare această schemă, susțin procurorii.

Cum erau împărțite zonele 

Procurorii susțin că Gabriel Hăulică era ”capul” schemei frauduloase, iar activitatea a fost coordonată astfel, conform DNA:

• Dorel Butcovan pe zona Arad-Cluj;
• Andreas Brăcaci, Gigel Brăcaci și Gabriel Necoară pe zona Galați și Brașov, Iași și București;
• Gabriel Buluc conducea activitatea din Iași, iar Alexandru Macovei punctul de lucru din București;
• Gabriel Hăulică gestiona activități în Vaslui și Iași;
• Zona Arad folosea societățile GBD Premium Automobile Leasing SRL și Van Butco International SRL;
• Zona Galați folosea societățile Import Cars Leasing SRL, GBN Import Automobile SRL, Rombrac Automobile SRL, Rombrac Lider Logistics SRL, Premium Selection Automobile SRL;
• Gabriel Hăulică coordona societățile Catoantud SRL, Agresiv SRL, Corint Shoes SRL, Damarex SRL și Com Leonardo SRL;
• Toți foloseau brandul Leasing Automobile ROMBRAC AUTOMOBILE S.R.L., aceasta fiind înființată în anul 2015 de către Brăcaci Gigel.