DOCUMENT Noul Cod deontologic al medicilor, contestat din interior: ”Instrument împotriva celor care semnalează probleme din sistem sau incidente grave / Foarte interpretabil” – avertizor de integritate

Noul Cod deontologic al medicilor este contestat de mai mulți avertizori de integritate, medici care au declarat pentru G4Media că noile prevederi ar putea transforma codul într-un ”instrument de reducere la tăcere a medicilor care semnalează probleme din sistem”: ”Nu am mai putea vorbi despre incidente medicale grave, pentru că s-ar putea interpreta”, susțin aceștia.

• Noul Cod deontologic al medicilor poate fi consultat aici. El a fost pus în dezbatere publică, aprobat de Colegiul Medicilor, dar nu a fost publicat încă în Monitorul Oficial, deci nu produce efecte la momentul publicării acestui articol. Noul cod ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. 

Medicii consultați de G4Media susțin că, prin comparație cu forma veche a codului, proiectul actual introduce expresii noi, care permit o aplicabilitate mai largă din cauză că sunt mai interpretabile, iar între exemplele pe care le dau avertizorii de integritate amintesc: ”impact negativ”, ”mesaje care pot crea teamă”, ”opinii neadecvate”, ”afectarea imaginii profesiei”, ”utilizarea prestigiului profesional”.

Medicii spun că multe dintre sintagmele noi care pot fi interpretabile sunt introduse sub pretextul ”științei și al dovezilor științifice”, dar că în realitate ele pot fi folosite împotriva celor care semnalează probleme din sistem, lipsuri, tratamente aplicate greșit sau erori medicale grave ale altor medici. 

Notă: Proiectul consultat de reporteri face 41 de referiri în puțin peste 14 pagini la ”adevărul științific”, ”dovezi științifice”, ”informații fundamentate științific” etc, dar trebuie precizat și contextul în care aceste precizări sunt făcute: 

Articolul continuă mai jos

Redacția

Secretarul armatei SUA s-a întâlnit cu o delegaţie rusă la Abu Dhabi, în procesul de mediere a acordului de pace cu Ucraina – oficial american

Redacția

Jordan Bardella, favorit clar la alegerile prezidențiale din 2027, în Franța, potrivit unui nou sondaj / Liderul de extremă dreapta are 30 de ani

Domeniul medical este unul dintre segmentele cele mai exploatate de actorii pro-ruși în războiul hibrid dus în România. Partidele extremiste și pionii politici principali ai Kremlinului în România au devenit virali și și-au extins influența exponențial exact în timpul pandemiei COVID-19, alimentând și amplificând starea de nemulțumire din societate. 

Ei au transformat frica puternică din societate cauzată de noutatea virusului și necunoscut în furie, apoi în nerespectarea restricțiilor medicale apelând la conspirații din domeniul medical și folosindu-se de medici și personaje care puneau la îndoială știința, tratamentele medicale consacrate, vaccinurile ș.a. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al Flaviei Groșan, care inventase un ”tratament minune” anti-COVID și care a murit recent de cancer la plămâni, considerată ”erou național” de extremista pro-rusă Diana Șoșoacă. 

Însă avertizorii de integritate susțint că exprimările din noul cod sunt astfel formulate încât orice opinie profesională critică, inclusiv despre infecții nosocomiale, lipsa echipamentelor, erori sistemice, întârzieri, condiții improprii poate fi interpretată ca fiind „denigrare”, „teamă”, „confuzie” sau „subminare”:

• ”În practică, astfel de formulări devin instrument de reducere la tăcere a medicilor care semnalează probleme reale”, mai spun avertizorii.

Limitarea comunicării cu presa și în social media

Ei fac referire și la limitarea aparițiilor în spațiul public, social media și dialogul cu presa și amintesc articolele din cod despre care susțin că pot crea un efect de inhibare. Astfel, spun ei, un medic poate fi sancționat pentru: participări TV considerate „neadecvate”, opinii nealiniate la „consens”, comentarii critice privind decizii administrative, analize profesionale asupra funcționării sistemului public.

• ”Faptul că un medic poate fi sancționat pentru declarații care „afectează imaginea profesiei” este foarte periculos, pentru că orice critică justificată poate „afecta imaginea”, explică aceștia. 

Medicii vorbesc și despre interdicția de a posta sau distribui link-uri spre analize critice, articole sau opinii nesusținute de o „validare științifică” strictă.

• ”Înseamnă că medicii nu mai pot comenta: situații administrative, probleme de management, lipsuri de finanțare, tragedii precum cele de la Colectiv, Giulești, Piatra Neamț, Institutul Balș, corupția sistemică, disfuncțiile reale ale spitalelor, pentru că aceste subiecte nu țin de „validare științifică”, ci de funcționarea sistemului și dreptul profesionistului de a vorbi public despre probleme reale”, consideră avertizorii de integritate. 

Sursele consultate de G4Media susțin că noul cod ar putea presupune și că medicul nu mai poate vorbi în calitate de profesionist despre situații care țin de domeniul său sau incidente medicale grave pentru că orice declarație ar putea fi interpretată ca ”folosirea prestigiului”, iar pe de altă parte noul cod nu face distincția între opinii medicale legitime, ipoteze, dezbateri profesionale sau opinii despre sisteme, politici de sănătate sau management.

• ”Tonul general al Codului creează riscul ca medicii să evite sesizarea publică a neregulilor, avertizarea privind riscurile din spitale, dezvăluirea situațiilor periculoase pentru pacienți. Cu alte cuvinte, nu se mai protejează „avertizorul de integritate”, ci „instituția”. Pe de altă parte, este firesc să existe reguli împotriva publicității înșelătoare, însă proiectul interzice menționarea competențelor, menționarea rezultatelor, orice formă de comparare între servicii, orice mențiune care ar putea fi interpretată ca „superlativ”, iar fără transparență, pacienții nu mai pot compara corect medicii sau serviciile medicale. Și nu este vorba despre câteva fraze izolate, ci întregul document are formulări suficiente cât să permită sancționarea oricărui medic care semnalează probleme, critică sistemul, participă la dezbateri, exprimă o opinie profesională diferită de cea „oficială”, distribuie link-uri către articole critice. Restrângerile din noul cod nu sunt teoretice, ci structurale”, mai arată sursele citate. 

Pe de altă parte, Colegiul Medicilor și-ar depăși astfel competențele pentru că nu are dreptul să restrângă drepturi fundamentale sau să emită norme cu caracter general, iar multe din prevederile din Cod depășesc atribuțiile stabilite prin Legea 95/2006, susțin avertizorii.

Ei mai spun și că restricțiile impuse de noul cod pot duce la intimidarea medicilor, reducerea transparenței, scăderea inovației, afectarea informării pacienților.

Limitarea concurenței și dezavantajarea medicilor tineri

Mai mult, faptul că noul cod interzice comparațiile, superlativele, reducerile, pachetele, ofertele, promovarea serviciilor și publicitatea la mai puțin de 500 m de un cabinet medical poate funcționa ca limitare a concurenței și afectează în principal medicii tineri, care abia intră pe piață, consideră avertizorii. 

Interdicțiile privind aparițiile în media, prezentarea rezultatelor, promovarea serviciilor inovatoare reduc capacitatea medicilor de a concura și de a informa publicul, iar interzicerea reducerilor, pachetelor, campaniilor, avantajelor financiare duce la uniformizare, contrară libertății economice, mai arată sursele citate:

• ”Colegiul Medicilor nu este o firmă, dar, în regulile europene, atunci când impune restricții economice – la publicitate, prețuri, promovare sau concurență – este tratat ca o asociație care influențează piața. De aceea, regulile sale trebuie să respecte legislația privind concurența și libertatea economică. Regulile pot bloca medicii tineri, proteja actori consacrați și reduce mobilitatea profesională”, au mai declarat avertizorii de integritate din domeniul medical pentru G4Media.

Articolele controversate din noul cod

Redăm mai jos articolele din noul cod despre care avertizorii de integritate consultați de G4Media susțin că pot fi interpretate din cauza sintagmelor incomplete sau vagi și se pot transforma într-un instrument folosit împotriva medicilor cu opinii critice față de sistem: 

1. Limitarea libertății de exprimare profesională

• Art. 16 alin. (8) – obligă medicul „să fie prudent când se exprimă public”, fără definirea criteriilor sau limitelor.
• Art. 59 alin. (2) lit. r) – sancționează promovarea unor practici „nevalidate”, fără un criteriu clar de validare.
• Art. 59 alin. (2) lit. s) – interzice informații considerate „pseudoștiințifice”, termen nedefinit juridic.
• Art. 59 alin. (2) lit. t) – sancționează opinii „lipsite de fundament științific”.
• Art. 59 alin. (3) lit. c) – interzice declarații care „pot induce teamă”, „pot crea confuzie”, „pot avea impact negativ”.

2. Influențarea avertizării publice 

• Art. 2 – interzice orice comportament care ar putea „afecta prestigiul profesiei”, fără excepție pentru avertizări de integritate.
• Art. 59 alin. (3) lit. c) – poate sancționa inclusiv sesizările privind infecții nosocomiale, lipsuri de personal, deficiențe de resurse.

3. Restricționarea comunicării cu presa / în social media

• Art. 42 alin. (3) – interzice comunicarea care poate „afecta imaginea profesiei”.
• Art. 45 alin. (2) – interzice materiale sau linkuri considerate „contrare principiilor etice”, fără criterii.
• Art. 47 alin. (2) – limitează aparițiile online considerate „laudative” sau „comparative”.

4. Restrângerea dezbaterii medicale științifice

• Art. 59 alin. (2) lit. g) – sancționează „respingerea publică” a unor metode medicale recunoscute.
• Art. 59 alin. (2) lit. h) – interzice recomandări publice „nefundamentate științific”.
• Art. 59 alin. (2) lit. k) – interzice utilizarea unor proceduri „neacceptate”, fără definirea noțiunii.
• Art. 59 alin. (2) lit. r–s–t) – set de interdicții ample privind exprimarea profesională.

5. Interzicerea utilizării prestigiului profesional

• Art. 59 alin. (3) lit. e) – interzice folosirea prestigiului pentru opinii „nevalidate”, fără criterii obiective.

6. Descurajarea opiniilor critice

• Art. 15 alin. (2) – interzice orice „subminare publică” a colegilor, fără delimitarea evaluării profesionale legitime.
• Art. 38 alin. (2) – limitează sesizarea doar internă, nu și avertizarea publică.

7. Restricții privind publicitatea

• Art. 42–49 – interzic: orice mențiune comparativă, superlativele, prezentarea rezultatelor, reducerile, ofertele, pachetele, prezentarea cazurilor, asocierea imaginii medicului cu servicii medicale. Acestea pot limita semnificativ informarea pacienților și funcționarea pieței.

8. Formulări vagi: „impact negativ”, „teamă”, „confuzie”

Apar constant și permit interpretări foarte extinse la: Art. 42 alin. (3), Art. 59 alin. (3) lit. c), Art. 59 alin. (2) lit. t)