
DERAPAJ Judecătoarea Adriana Stoicescu despre protestatarii împotriva Liei Savonea: ”Ne scuipă (…) Și ne doresc moartea” / Adriana Stoicescu apare în dosarul lui Călin Georgescu și a comparat scandalul din Justiție cu Holocaustul
Judecătoarea Adriana Stoicescu, de la Curtea de Apel Timișoara a declarat, într-o postare pe Facebook de vineri, despre protestatarii împotriva Liei Savonea și a controverselor din jurul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), că le ”doresc moartea” magistraților și ”îi scuipă de la înălțimea lor kantiană”. Judecătoarea Adriana Stoicescu este aceeași care apare în dosarul fostului candidat pro-rus cu discurs legionar Călin Georgescu și care a comparat scandalul din Justiție cu Holocaustul evreilor.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
- ”(…) Azi, oamenii noi, cu valori europene, stau faţă în faţă cu noi, slujbaşii statului. Şi ne scuipă, de la înălţimea lor kantiană, cu dispreţul suveran al stăpânului când îşi priveşte sluga. Oamenii simpli, care, de cele mai multe ori, nu au nicio vină, pentru că sunt manipulaţi greţos, stau faţă în faţă cu noii duşmani ai poporului, judecătorii. Şi ne doresc moartea, pentru că asta au înţeles din minciunile înţelepţilor de rit modern”, a scris judecătoarea în postarea de vineri.
Judecătoarea vorbește și despre ”binom” și de ”câmp tactic”, termeni folosiți cu precădere de fostul președinte PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru corupție, pe vremea când conducea de facto România:
- ”Binomul nu a murit, binomul s-a reinventat (…) hoţii încă speră la magistraţi pe culoare favorabile, la câmpuri tactice înfloritoare, doresc să îi elimine pe cei care azi le stau în gât”. Stoicescu mai spune că ”țintele sunt judecătorii Înaltei Curţi, procurorii DNA”.
Într-o altă postare, judecătoarea spune că ”se pare că o voi părăsi curând, la câte ameninţări primesc, alături de alţi colegi”, iar într-o altă postare spune că îi este teamă de aproximativ 10 ani (pe vremea lui Liviu Dragnea, n.red.) să meargă pe stradă sau să se vadă cu oameni:
- ”De vreo 10 ani îmi e, oarecum, teamă de oameni. Mă gândesc de 10 ori înainte de a ieşi la o cafenea pentru că nu ştiu dacă nu voi fi înregistrată când mă plâng de volumul de muncă. Şi tot „am muşcat-o”…. Am renunţat să merg la petreceri sau la nunţi. Ştiu, îmi rămân înmormântările…. Vârsta, de… Dar să îmi fie frică să ies pe stradă, pentru că aşa îmi doreşte un politician, ei bine, la asta chiar nu m-am gândit”, scria Stoicescu în 11 noiembrie.
Tot atunci, judecătoarea Adriana Stoicescu a lansat atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan (PNL) și a președintelui Nicușor Dan, vorbind despre ”scopuri mizerabile” ale acestora și îi acuză că ”întrețin artificial conflicte. G4Media a semnalat în mai multe rânduri dublul standard la Inspecția Judiciară și cum se autosesizează, spre exemplu, față de o judecătoare care și-a comentat pe rețele propria decizie judecătorească, dar îi ignoră pe magistrații care fac politică sau au derapaje împotriva minorităților sexuale. Un exemplu, aici.
Comparația scandalului din Justiție cu Holocaustul evreilor
În 11 noiembrie, judecătoarea Adriana Stoicescu compara scandalul din Justiție cu Holocaustul evreilor în contextul discuțiilor despre reducerea pensiilor magistraților, într-o postare pe Facebook de marți: ”A început cu nişte semne galbene pe haine”, scrie magistratul. Adriana Stoicescu este judecătoarea din dosarul lui Călin Georgescu, pe care fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale o voia ministra Justiției. Judecătoarea a publicat o scrisoare deschisă către președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan în care le transmite acestora că îi este frică de 10 ani de oameni ori să mai meargă la nunți sau la cafenele. Judecătoarea îi acuză de ”minciuni” și de faptul că au întreținut ”artificial conflicte”. Judecătoarea îi acuză pe premier și președinte de ”scopuri mizerabile”:
- ”Pentru a vă atinge scopurile absolut mizerabile sunteţi gata să pârjoliţi tot, să ne puneţi ţinte pe spate şi să ne duceţi în arenă, pentru că dacă pâine nu mai este, circul trebuie să continue”.
Adriana Stoicescu ia apărarea conducerii DNA, al cărui șef este Marius Voineag, dar și Liei Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, care controlează de facto și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituție care i-a făcut plângere vicepremierului Oanei Gheorghiu după ce aceasta a vorbit despre micșorarea pensiilor magistraților:
- ”În ultimii ani, graţie schimbării de paradigmă în ceea ce se numeşte lupta anticorupţie, v-aţi pierdut şansele de manevră în ceea ce priveşte adversarii politici. Prin noua conducere a DNA, pe care vă doriţi cu disperare să o înlăturaţi, dosarul penal a rămas doar atât, fără a mai fi teribila armă de decimare a celor neagreaţi şi neafiliaţi. Prin noua conducere a ICCJ, căile bătătorite spre defunctul câmp tactic au dispărut. Şi de asta Savonea trebuie să dispară”.
Judecătoarea Adriana Stoicescu compară, spre finalul ”scrisorii”, Holocaustul comis de regimul nazist condus de Adol Hitler care a exterminat milioane de evrei și romi, cu scandalul din Justiție cauzat de intenția Guvernului Bolojan de a scădea pensiile magistraților, care sunt mai mari decât salariile și de câteva ori mai mari decât pensia medie în România. În regimul nazist al lui Hitler, evreii erau ”însemnați” cu o stea galbenă pe care trebuiau să o poarte de obicei în zona pieptului. Aceeași stea era vopsită de naziști pe locuințele și magazinele deținute de evrei, iar următorul pas era vandalizarea lor.
- ”Tot ceea ce faceţi a mai fost făcut. A început cu nişte semne galbene pe haine, mai precis. Nu demult, la scara istoriei…. Pentru mine, nimic nou, am avut supravieţuitori în familie…. Am obosit. Şi eu şi mulţi dintre colegii mei. Ar trebui să plecăm, aşa cum ne cere vocea poporului, să vă lăsăm să faceţi ce vreţi. Să ne lăsăm omorâţi cu pietre, în numele dreptăţii cosmetizate, aşa cum vă doriţi. Adică în numele minciunii. Miza tuturor acţiunilor dvs este să transformaţi ţara asta într-o colonie care, prin statutul ei, nu are nevoie de justiţie. Am înţeles asta. Problema poporului e că, atunci când va înţelege şi el, va fi prea târziu. Semnul distinctiv îi va viza pe toţi….”, a mai scris judecătoarea Adriana Stoicescu pe Facebook.
Cine este judecătoarea Adriana Stoicescu
Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timiş a fost anchetată în dosarul lui Călin Georgescu pentru favorizarea făptuitorului, dar a primit clasare, potrivit rechizitoriului consultat de de G4Media.ro. De altfel, prezenţa unui magistrat în dosar a atras competenţa Parchetului general, iar rechizitoriul este semmnat de procurorii Marius Iacob şi Gheorghe Cornescu (procuror special pentru anchetarea magistraţilor). Audiată la parchet, judecătoarea a declarat că fostul candidat independent la preşedinţie, Călin Georgescu, i-a propus să fie ministra Justiţiei, dar a refuzat. “La data de 19 august 2025, a fost audiată, în calitate de martor, Stoicescu Adriana-Petronela, care a precizat că, în cursul anului 2019, a fost contactată telefonic de către Georgescu Călin care a insistat în vederea stabilirii unei întâlniri, aspect care s-a concretizat, prilej cu care acesta i-a propus să intre în politică și să ocupe funcția de ministru al Justiției, ofertă declinată de către martoră. Discuția antereferită a mai avut loc încă o dată, în cursul anului 2019, și de această dacă martora refuzând propunerea de a intra în politică. De asemenea, Stoicescu Adriana-Petronela a mai declarat că de-a lungul timpului a primit mai multe oferte de a intra în politică. Martora a mai susținut că nu cunoaște ce probleme judiciare are Georgescu Călin și nu i s-a solicitat de către nimeni să intervină în vreun fel în rezolvarea acestora și nu îl cunoaște pe ofițerul de poliție Ion Negoescu.
Mesaje anti-LGBT și comentarii politice nesancționate de Inspecția Judiciară
În vreme ce îi ia la ţintă pe magistraţii incomozi, Inspecţia Judiciară, condusă de judecătoarea Roxana Petcu, ignoră magistraţii care fac politică pe faţă sau care au derapaje la adresa minorităţilor sexuale. Judecătoarea Stoicescu a avut şi nenumărate derapaje împotriva minorităţilor sexuale. În august 2021, judecătoarea Adriana Stoicescu a calificat în termeni jignitori şi discriminatorii membrii comunităţii LGBTQ. Judecătoarea era revoltată de faptul că primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a alocat 50.000 de lei pentru un festival Pride în oraş, în schimb nu a finanţat Festivalul Inimilor. „O mână de imberbi, cărora nu le creşte barba şi care nu se hotărăsc dacă să poarte sau nu sutien, a pus mâna pe planetă. În numele unei libertăţi prost înţelese suntem chemaţi să înţepenim în poziţie de drepţi în faţa unor specimene care, dacă trăiau în preistorie, ar fi fost micul dejun al unui animal mai pricăjit”, a scris judecătoarea pe Facebook. Vezi postarea ei în întregime aici. În iunie 2024, după ce Dominic Fritz a câştigat primăria Timişoara, judecătoarea Stoicescu a postat un text cu referiri homofobe, intitulat pamflet. “Bună dimineața din Gayșoara! Să avem o săptămână plină de curcubeu si lupte cu “dujmani” imaginari! Cine pleacă ultimul să stingă lumina ca să salveze planeta și să dezlege bichonu’….. Desigur, acesta este un pamflet. Orice asemănare cu realitatea este întâmplătoare…”, a scris Stoicescu pe Facebook. Recent, judecătoarea a avut din nou un comentariu similar. „Hai ca avem un serial cu sotu’ care e ea, in proces “de tranzitie” spre “el”. Nu conteaza ca are urme de ț..e, nicio urma de barba, merge ca o muiere, vorbeste la fel. A zis că e bărbatul in casa, apăi aia e. Grețos și penibil, maică. Știu, babă comunistă”, a scris judecătoarea pe Facebook.
De ce a fost organizat protestul
Un protest organizat de ”Corupția Ucide” și ”Rezistența” este anunțat vineri, de la 18:30, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), împotriva Liei Savonea, din cauza deciziilor controversate ale șefei Curții Supreme. În ultima perioadă, societatea a asistat la un val de eliberări ale marilor infractori, în plin scandal al Justiției cauzat de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. În replică, Înalta Curte a cerut, joi, și mai mulți bani pentru magistrați, printr-un acord asumat de Lia Savonea și nu de Adunarea Generală a ÎCCJ.
- Citește aici editorialul jurnalistului Dan Tăpălagă despre ”Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani”
- Citește aici analiza G4Media despre cum au fost anulate sentințe definitive de condamnare la ani grei de pușcărie și de recuperare a unor prejudicii de aproape 1 miliard de euro
Totodată, o petiție Declic semnată de aproape 50.000 de persoane cere revocarea șefei CSM, Elena Costache, iar printre argumentele invocate sunt ”acţiunile de intimidare ale CSM din ultima perioadă”, după ce Consiliul a făcut plângere penală
Șefa CSM: ”Magistrații sunt unici”
G4Media a arătat în 12 noiembrie cum, în așa-numitul acord „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, cere, în plin scandal al Justiției legat de reducerea pensiilor magistraților, alte două privilegii suplimentare, între care, cea mai scandaloasă, și mai mulți bani:
- Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă.
- Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.
- G4Media a arătat în exclusivitate că acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi. În replică, Savonea a transmis că ”este atributul președintelui instanței”, dar este contrazisă de judecători ÎCCJ care susțin că trebuia convocată Adunarea Generală, ”nu să își asume pe persoană fizică”. Detalii, aici.
Consiliul Special al Magistraturii (CSM) a anunțat joi într-un comunicat că e de acord cu apelul lansat miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție, care cerea plata către magistrați a unor ”cote compensatorii” din banii necheltuiți în sistemul judiciar. CSM a anunțat, printr-un comunicat transmis luni seară, că i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu: O acuză de incitare la ură, violență și discriminare, după ce aceasta a vorbit despre micșorarea pensiilor magistraților.
- La începutul lunii august, șefa CSM declara într-un interviu că o pensie de 14.000 de lei este mică pentru un magistrat și că magistrații sunt ”speciali”. DetalIi, aici.
Premierul Bolojan: Ar urma să aibă pensii de 3200 de euro
Premierul Ilie Bolojan, a declarat, joi seară, la Euronews, că întâlnirea cu magistrații și liderii coaliției, găzduită miercuri de președintele Nicușor Dan, nici măcar ”nu s-a apropiat de o variantă care să ducă la un numitor comun. Bolojan a mai spus că după reduceri, pensiile magistraților ar urma să ajungă la 3200 de euro, bani pe care ”foarte puțini români îi încasează după o viață de muncă”:
- ”3.200 euro, vă rog să mă iertaţi, net pe lună, putem discuta dacă este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat. Gândiţi-vă că este o pensie pe care foarte puţini români o încasează după o viaţă de muncă de 40 de ani, de 35 de ani şi aşa mai departe. La ceea ce este astăzi în România, este o pensie în care ai oricum o bătrâneţe decentă. Ca să nu spun mai mult de atât”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Întrebat care a fost soluţia propusă de către magistraţi la discuţiile de la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan a precizat că s-a convenit să nu se facă declaraţii „care să se ducă într-o zonă în care să potenţeze lucrurile”.
- ”Eu, în afară de a descrie lucrurile sistemice cât mai corect posibil, nu doresc să intru într-o zonă de escaladare. Un lucru, însă, legat de valoarea pensiilor este cât se poate de cert. Vă rog să vă gândiţi că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură medie este aproape 5.000 de euro. Gândiţi-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro astăzi. Adică este o diferenţă foarte mare între pensia medie şi pensia din magistratură. Şi atunci aceste lucruri, când ne place, când nu ne place, trebuie să fie corectate. V-am spus că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai şi un sistem care poate să stea în picioare în anii următori”, a explicat premierul Bolojan.
Contextul scandalului din Justiție. Plângere penală a CSM pe numele vicepremierului: ”Un exercițiu democratic”
Comunicatul organizatorilor
Organizațiile ”Corupția Ucide” și ”Rezistența” organizează un miting de protest împotriva șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, vineri, 14 noiembrie. Protestul se desfășoară de la 18.30, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub titlul „Ce face Lia cu Justiția din România?”. Organizatorii au explicat într-un comunicat motivele pentru care vor ieși în stradă să ceară revocarea Liei Savonea din funcție,
„Protestul este o reacție pașnică dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf.
Organizatorii – Corupția Ucide, Inițiativa România, Rezistența, Inițiativa Timișoara și Declic – s-au aflat de nenumărate ori în linia întâi a manifestărilor de stradă care au susținut independența justiției și eficiența luptei anticorupție în perioada 2017-2019 și au desfășurat multe alte activități și proiecte în sprijinul statului de drept și al domniei legii în România. Aceleași principii ne animă și astăzi când cerem REVOCAREA unui personaj nefast care distruge credibilitatea justiției în ochii societății românești.
De ce protestăm În ultimii ani, sistemul de justiție din România a fost marcat de:
- decizii judiciare controversate, prin care persoane acuzate sau condamnate pentru corupție au fost achitate ori eliberate prin prescripție;
- blocaje instituționale și hărțuiri la adresa magistraților critici sau a reprezentanților societății civile;
- o campanie agresivă de intimidare, culminând cu plângerea penală formulată de CSM împotriva unui membru al Guvernului pentru o simplă opinie politică ce a fost calificată drept „instigare la ură” (acțiune împotriva căreia peste 23.000 de cetățeni, personalități și organizații civice s-au poziționat deja, semnând manifestul “Magistrații nu sunt o categorie socială defavorizată și vulnerabilă”)
Aceste acțiuni arată un sistem judiciar capturat din interior care reacționează împotriva oricărei forme de critică și care își protejează privilegiile printr-un discurs fals despre „independența justiției”.
Cerem REVOCAREA Liei Savonea din funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru:
- Decizii repetate care au subminat încrederea publică în justiție și au favorizat inculpați de rang înalt;
- Implicare activă în transformarea CSM și a ÎCCJ în instrumente de protecție pentru sistem, nu de garanție a independenței actului de justiție;
- Presiuni exercitate asupra magistraților și blocarea vocilor independente; Protestul nostru nu este o amenințare – așa cum ar lăsa să se înțeleagă recentele poziționări ale ÎCCJ – ci o voce puternică și critică la adresa modului în care sistemul juridic este sufocat de la vârf.
În cadrul protestului vom da citire unui “rechizitoriu” propriu la adresa Liei Savonea precum și unei liste de întrebări pe care o adresăm șefilor justiției și altor actori politici și sociali importanți. După anunțarea protestului nostru, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Știrilor TVR un comunicat pe 8 noiembrie în care susține că „atacurile publice” împotriva Liei Savonea ar constitui o amenințare la adresa independenței justiției. Pe 12 noiembrie, ÎCCJ a lansat documentul intitulat „Acordul pentru Justiție și stabilitate instituțională”, un text care, sub aparența unui „pact pentru statul de drept”, urmărește reducerea la tăcere a societății civile și a oricăror alți actori sociali și instituționali și legitimarea privilegiilor magistraților. Prin acest „acord”, ÎCCJ cere „încetarea atacurilor politice” la adresa justiției și un „cod de conduită” care să limiteze libertatea de exprimare a reprezentanților publici și a presei — în realitate, o încercare de a amuți critica legitimă la adresa deciziilor controversate luate de un grup restrâns din fruntea sistemului.
Justiția nu este proprietatea nimănui Independența justiției este garantată prin Constituție, dar nu înseamnă absența răspunderii. Atunci când deciziile se îndepărtează de spiritul legii, când unii magistrați își apără privilegiile în loc să apere dreptatea, societatea are nu doar dreptul, ci și datoria să reacționeze. O justiție puternică într-o țară europeană nu se apără cu tăcere, ci cu transparență, responsabilitate și dialog. Mesajul nostru Justiția nu este un club închis, iar independența nu e un paravan pentru abuz.
Cerem REVOCAREA Liei Savonea și o resetare morală a Înaltei Curți. România are nevoie de o justiție demnă de o țară europeană, nu de o instituție care își apără propria putere”.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
© 2025 G4Media.ro - Toate drepturile rezervate
Acest site foloseşte cookie-uri.
Website găzduit de Presslabs.
3 comentarii