MAREA ELIBERARE Justiția a reabilitat mai mulți condamnați de calibru în cadrul unor căi extraordinare de atac / MILIARDUL RESTITUIT: Au fost anulate sentințe definitive de condamnare la ani grei de pușcărie și de recuperare a unor prejudicii de aproape 1 miliard de euro

Eliberarea din penitenciar a medicului Lucian Duță, fost președinte al CNAS pe vremea PDL, este ultima decizie dintr-un șir mai lung de hotărâri judecătorești recente care au anulat sentinţe definitive de condamnare la ani grei de pușcărie și de confiscare a unor sume uriașe care ajung până la aproape 1 miliard de euro.

Este vorba de cazuri precum Puiu Popoviciu (prejudiciu de 700 de milioane de euro), Ovidiu Tender (prejudiciu de peste 30 de milioane de euro) sau Maricel Păcuraru (prejudiciu de 3 milioane de euro). Şi inculpaţi precum Dan Voiculescu (prejudiciu de 60 de milioane de euro) sau Lucian Duţă (mită de 6,3 milioane de euro) aşteaptă să le fie anulate sentinţele de condamnare.

Toate aceste decizii din ultimii 2 ani indică un trend în Justiție de reabilitare a condamnaților de top. Miza – au explicat experţi în drept pentru G4Media.ro – o reprezintă, în primul rând, anularea deciziilor de recuperare a prejudiciilor întrucât inculpaţii condamnaţi au executat pedepsele şi au făcut puşcărie, însă banii nu s-au recuperat decât în mică măsură.

Cazul cel mai recent al fostului şef CNAS, Lucian Duţă

Pe 17 septembrie 2025, judecătoarea Adriana Ispas de la Înalta Curte a admis în principiu un recurs în casaţie introdus de Lucian Duță și a dispus suspendarea executării pedepsei până se judecă pe fond calea extraordinară de atac. Judecătoarea a decis „punerea în libertate de îndată” a lui Duță.

După admiterea în principiu a recursului în casație, dosarul se judecă de un complet de trei judecători de la ÎCCJ. Lucian Duță a mai încercat să obțină anularea condamnării prin aceeași cale extraordinară de atac, însă în anul 2023, Înalta Curte i-a respins recursul în casație.

În 2022, fostul șef CNAS a fost condamnat definitiv la 6 ani cu executare pentru că a luat mită pentru implementarea cardului de sănătate. Lucian Duță a fost găsit vinovat că a primit o mită uriașă de 6,3 milioane de euro.

După condamnare, Agentia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a virat către ANAF 2.1 milioane de euro, parte din prejudiciu constatat în dosarul lui Lucian Duță. Banii fuseseră sechestrati de DNA dintr-un cont al lui Duță din Elveția. Pentru recuperarea întregului prejudiciu, Fiscul a scos la licitație și proprietățile sechestrate de la fostul șef al Casei de Sănătate.

Dacă îi va fi admis recursul în casaţie şi pe fond, iar condamnarea lui Lucian Duţă va fi anulată, statul va fi nevoit să îi dea înapoi banii confiscaţi lui Duţă.

Un caz de inculpat de top condamnat și reabilitat de justiție: Ovidiu Tender

Pe 23 iulie 2024, un complet de la Curtea de Apel București alcătuit din judecătorii Cristian Bălan și Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry a anulat condamnarea definitivă la aproape 13 ani de pușcărie a lui Ovidiu Tender, a constatat dezincriminată fapta de instigare la abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară și a dispus rejudecarea dosarului cu privire la infracțiunile de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi înşelăciune.

În plus, judecătorii au dispus anularea confiscării speciale și au ridicat sechestrul pe averea lui Tender instituit pentru recuperarea prejudiciului de aproape 33 de milioane de euro.

Ovidiu Tender şi Marian Iancu au fost condamnaţi, în luna iunie 2015, la 12 ani şi şapte luni de închisoare, respectiv 14 ani. Cei doi au fost găsiți vinovați că au preluat ilegal compania Carom SA Oneşti, pe care au prejudiciat-o cu 140 de milioane de lei.

În 2016, CCR a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară (ordine de ministru, regulamente, orice acte normative care nu sunt legi sau ordonanțe de urgență), iar 9 ani mai târziu, Curtea de Apel București a anulat condamnarea lui Tender pentru abuz și a decis rejudecarea pentru restul infracțunilor.

Ce se întâmplă după anularea condamnării lui Ovidiu Tender

Acesta poate da statul în judecată și solicita daune morale pentru că a stat ”nevinovat” în pușcărie timp de 4 ani și 5 luni, între 8 iunie 2015 și 21 noiembrie 2019, au explicat juriștii consultați de G4media.ro. în urmă cu un an atunci când a fost anulată condamnarea lui Tender.

”S-a aplicat pentru trecut o decizie a CCR, deși în Constituție scrie că deciziile Curții Constituționale se aplică pentru viitor. Decizia CCR cu dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară este din 2016, or Tender a fost condamnat în 2015 și raporturile juridice erau încheiate”, a declarat un magistrat pentru G4media.ro, sub protecția anonimatului.

„Decizia este foarte ciudată mai ales că este dată la foarte mulți ani după condamnarea definitivă și executarea pedepsei. Pare că statul roman este culpabil de soarta fostului condamnat Tender și ne putem aștepta și la despăgubiri astronomice. Această hotărâre nu este însă singulară. Curios este că asemenea hotărâri care răstoarnă cursul justiției apar în cauze privind VIP-uri cu posibilități materiale foarte serioase, nu în cazul unor oameni simpli”, a declarat un alt magistrat pentru G4media.ro.

În plus, ANAF trebuie să îi dea banii înapoi lui Tender obținuți din confiscări și recuperarea prejudiciului de 33 de milioane de euro. ”Cum i-am luat banii, așa trebuie să îi dăm înapoi pentru că omul s-a dovedit a fi în final nevinovat, nu?”, a declarat un oficial ANAF pentru G4media.ro, tot sub protecția anonimatului. În plus, Tender ar putea solicita dobânzi penalizatoare și actualizarea cu rata inflației pentru sumele care i-au fost confiscate.

În octombrie 2021, G4Media.ro cita un răspuns oficial al ANAF și arăta că, la acea dată, statul reușise să recupereze de la Tender doar 3.663.622 de lei, adică aproape 740.000 de euro, din prejudiciul de 163 de milioane de lei, adică aproape 33 de milioane de euro.

Justiția a anulat în cale extraordinară de atac și condamnarea lui Puiu Popoviciu la 7 ani de pușcărie. Magnatul a scăpat de confiscarea unui teren din nordul Capitalei în valoare de aproape 700 de milioane de euro

Pe 12 iulie 2024, Curtea de Apel București a anulat verdictul definitiv de 7 ani de detenție la care fusese condamnat un alt afacerist celebru. Puiu Popoviciu a fost apoi achitat în revizuire. Judecătorii au ridicat și sechestrul pe terenul de 224 de ha din Băneasa evaluat la 700 de milioane de euro. Decizia de achitare în cale extraodinară de atac a devenit definitivă la începutul acestui an, pe 15 ianuarie 2025.

Motivarea ÎCCJ nu este însă redactată. În schimb, în motivarea de la Curtea de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie (chiar șefa CAB) a încercat să explice în 172 de pagini că omul de afaceri Gabriel-Aurel ”Puiu” Popoviciu nu a pus mâna prin fraudă pe terenul de 224 de hectare din Băneasa al Universității de Agronomie (așa cum a decis justiția prin verdict definitiv în urmă cu 8 ani), ci a încheiat o afacere legală în urmă căreia o firmă controlată de magnatul de la Londra ia banii din chiria terenului pe care se află Mall Băneasa și IKEA, în vreme ce universitatea de stat se plânge că nu obţine nimic.

Potrivit Europa Liberă, care citează grila notarilor și o notificare de expropiere pentru construcția metroului către aeroport, în 2022, un metru pătrat în perimetrul delimitat de Pădurea Băneasa, Șoseaua București-Ploiești și Aeroportul Băneasa se vindea cu 300 de euro. Un calcula sumar arată că terenul de 224 de hectare valora peste 672 de milioane de euro, sumă considerată iniţial prejudiciu de către justiţie prin sentinţă definitivă.

Patronul Realitatea tv, Maricel Păcuraru, “mai curat, mai uscat”

Pe 23 mai 2025, Curtea de Apel București a respins ca nefondată contestația formulată de DNA și a menținut sentința dată de Tribunalul București, de anulare a condamnării patronului Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, pe motiv că infracţiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminată, potrivit portalului instanţei. Decizia este definitivă..

Pe 3 noiembrie 2014, Păcuraru a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani în dosarul Poşta Română. El a fost găsit vinovat, alături de fostul director general al Poştei Române, Mihai Toader, de un prejudiciu de peste 14,3 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro).

În 2016, CCR a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. În baza deciziei CCR, Maricel Păcuraru a cerut în instanţă să îi fie anulată condamnarea.

Pe 11 decembrie 2024, Tribunalul Capitalei a constatat ca fiind dezincriminată fapta lui Păcuraru de complicitate la abuz în serviciu. Instanţa a constatat şi că spălarea de bani a picat, în condiţiile în care infracţiunea-predicat (complicitate la abuz în serviciu) a fost dezincriminată.

Apoi, judecătorii au anulat mandatul de executare a pedepsei (deja executate) şiau ridicat sechestrul instituit pe averea lui Păcuraru pentru recuperarea prejudiciului de aproape 3 milioane de euro. Decizia de anulare a condamnării a rămas defintivă pe 23 mai 2025.

Va fi anulată și condamnarea lui Dan Voiculescu?

Deocamdată, judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a declarat doar admisibilă în principiu cererea de revizuire a sentinței definitive din dosarul ICA introduse de mai mulți inculpați condamnați.

Însă judecătorul a suspendat executarea sentinței definitive de recuperarea a prejudiciului uriaș de 60 de milioane de euro și a produsului infracțiunii, mai multe imobile, printre care turnul Grivco.

ANAF a recuperat doar suma de 43.872.207 lei (8,8 milioane de euro) din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro din dosarul ICA al mogulului Antenelor, Dan Voiculescu, potrivit unui răspuns oficial al ANAF la solicitarea G4Media.ro din noiembrie anul trecut. La acea dată, executarea recuperării prejudiciului era deja suspendată de instanțe.

În plus, ANAF a vândut și turnul Grivco cu alte 9 milioane de euro. Așadar, în total, ANAF a recuperat în jur de 18 milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro și produsul infracțiunii (imobilele confiscate evaluate la peste 20 de milioane de euro).

Potriit mai multor experți consultați de G4Media.ro, probabilitatea ca decizia definitivă în cazul lui Dan Voiculescu să fie anulată a crescut după ce, pe 11 septembrie 2025, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, a admis plângerile Grivco şi ale altor inculpaţi condamnaţi din dosarul lui Dan Voiculescu împotriva deciziei de clasare a plângerii penale formulate de aceştia împotriva fostei judecătoare Camelia Bogdan.

În motivarea deciziei, judecătoarea Savonea a încercat să explice că fosta judecătoare Camelia Bogdan ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu atunci când l-a condamnat pe Voiculescu întrucât ar fi aplicat legislația europeană în materie de confiscare, deși nu era transpusă în legislația română și se aplica pentru viitor.

Timeline dosarul ICA

8 august 2014: Dan Voiculescu și ceilalți inculpați în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) au fost condamnați de judecătorii Curții de Apel București, Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea.

Dan Voiculescu a primit 10 ani de detenție pentru spălare de bani și a fost obligat să resttituie prejudiciul de 60 de milioane de euro și produsul infracțiunii estimat la peste 20 de milioane de euro.

1 februarie 2019: unul dintre condamnații din dosar, Jean Cătălin Sandu, depune cerere de revizuire la Tribunalul București.

”În motivarea cererii, în esenţă, petentul a arătat că a fost condamnat în baza unui înscris fals (raport de constatare tehnico-științifică nr. 288/2007) întocmit în fals de specialistul DNA Nicolae Aurelia la instigarea procurorului de caz Eva Emilian”, potrivit motivării judecătorului Sterică Toma.

18 decembrie 2020: Tribunalul București respinge cererea de revizuire.

16 aprilie 2021: Curtea de Apel București a admis apelul lui Jean Cătălin Sandu, a anulat decizia Tribunalului de respingere a cererii de revizuire și a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul București.

24 mai 2021: cererea de revizuire ajunge din nou la Tribunalul București, în rejudecare, și în cele din urmă dosarul este repartizat judecătorului Sterică Toma.

12 februarie 2024: judecătorul Sterică Toma admite în principiu cererea de revizuire.

”Cu privire la cererea de revizuire formulată, tribunalul o va admite în principiu sub aspectul dispoziţiilor prev. de art. (…), constatând că în ceea ce priveşte raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, acestea au fost denaturate în mod deliberat de către specialistul DNA, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă.

Cu titlu preliminar, reţine tribunalul faptul că soluţiile de condamnare a căror revizuire se solicită se întemeiază într-o măsură determinantă pe raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la acesta întocmite de specialistul DNA, acest aspect fiind stabilit în mod cert de instanţa de control judiciar”, a motivat judecătorul Sterică Toma decizia de admitere în principiu a cererii de revizuire.

24 mai 2024: judecătorul Sterică Toma dispune suspendarea executării prejudiciului din dosarul ICA.

20 august 2024: Curtea de Apel Bucureşti confirmă decizia de suspendare a recuperării prejudiciului în dosarul ICA al lui Dan Voiculescu. Hotărârea devine definitivă.

La acea dată, ANAF reușise să recupereze în jur de 18 milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro și produsul infracțiunii (imobilele confiscate evaluate la alte 20 de milioane de euro).

1 octombrie 2024: Judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea de excludere a probei-cheie, raportul de constatare a prejudiciului întocmit de specialista DNA.

11 septembrie 2025: Judecătoarea Înaltei Curți, Lia Savonea, a admis plângerile  Grivco şi ale altor inculpaţi condamnaţi din dosarul lui Dan Voiculescu împotriva deciziei de clasare a dosarului fostei judecătoare Camelia Bogdan şi a constatat că dosarul Cameliei Bogdan s-a prescris.

26 septembrie 2025: nou termen în procesul de revizuire de la Tribunal condus de judecătorul Sterică Toma.