EXCLUSIV Asaltul inculpaților spălați de justiție: Foști condamnați și inculpați pentru corupție dau statul în judecată după ce au scăpat de dosare ca urmare a deciziilor CCR sau a unor sentințe controversate

Portalul instanțelor de judecată abundă de procese pentru ”reparare prejudicii – erori judiciare” deschise de foști condamnați și inculpați judecați pentru corupție. Aceștia dau statul în judecată după ce au scăpat de dosare ca urmare a unor decizii CCR sau a unor sentințe uluitoare ale Justiției.

Spre exemplu, 3 inculpați condamnați în dosarul Băneasa al lui Puiu Popoviciu, unul dintre ei fiind condamnat la 6 ani de detenție, au dat statul în judecată și solicită despăgubiri după ce au fost achitați în cale extraordinară de atac.

Motivarea deciziei de revizuire este controversată: Puiu Popoviciu nu ar fi pus mâna prin fraudă pe terenul de 224 hectare în Băneasa de la stat, așa cum a decis Justiția prin sentință definitivă în 2017, ci ar fi făcut o afacere legală.

Aceasta, deși magnatul ia banii din chiria terenurilor din Băneasa și are profituri anuale nete de 30 de milioane de euro, iar Universitatea de Agronomie nu obține mai nimic.

Un alt exemplu controversat este cel al fostei directoare IT&C din ANAF, Anda Ancuța Macovei. Ea a fost achitată, deși magistrații au admis că a primit atenții, unele chiar de mii de euro (poșetă Furla, șal Lous Vuitton, Iphone 4, cizme, etc).

Judecătorii au motivat însă că fosta directoare ar fi perceput bunurile primite drept „cadouri”, nu mită. Și oricum și-ar fi putut permite să și-le cumpere singură din salariu, nu trebuia să le primească drept mită.

Fostul director adjunct al APIA, Bogdan Dumitrașcu, a stat 5 luni în penitenciar după ce a fost condamnat la 2 ani și jumătate de pușcărie pentru luare de mită. El a fost prins în flagrant în timp ce primea 1.000 de euro din cele 2.000 de euro cerute ca să angajeze o persoană la APIA. Dumitrașcu a fost achitat însă în cale extraordinară de atac de judecătoarele Înaltei Curți Lia Savonea și Adriana Ispas pe motiv că “fapta nu este prevăzută de legea penală”. Un alt judecător din complet, Dan Enescu (acum pensionar), a făcut opinie separată în sensul respingerii recursului în casație.

Un alt exemplu este al lui Radu Frîncu, fost șef al companiei de asigurări a EximBank care a scăpat ca urmare a deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară. Acum, el cere despăgubiri de la stat după ce a scăpat de dosar.

Radu Frîncu era acuzat că ar fi decontat ilegal aproape 50.000 de euro din banii companiei de stat pentru excursii în ”Spania (Ibiza, Valencia), Franța (Cannes), Monaco, Disneyland-Paris, Ischgl și Kaprun – Austria, San Benedetto del Tronto-Italia”, potrivit unui comunicat DNA.

Vezi mai jos o listă cu exemple de foști condamnați și inculpați care dau statul în judecată după ce au scăpat de dosare

Fostul comisar al Direcției Generale Anticorupție, Petru Pitcovici zis Pepi a dat statul în judecată la Tribunalul București și solicită daune într-un proces de ”reparare prejudicii erori judiciare”.

În 2017, Pitcovici a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la dare de mită și favorizarea infractorului în dosarul Băneasa al magnatului Puiu Popoviciu. Acesta din urmă a primit 7 ani cu executare.

În ianuarie 2025 însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a răsturnat sentința definitivă în calea extraordinară de atac a reviziuirii și i-a achitat pe inculpați. Înalta Curte a respins apelurile și a menținut decizia de achitare în revizuire dată de Curtea de Apel București în iulie 2024.

Pitcovici nu este singurul fost condamnat din dosar care dă statul în judecată pentru daune. Și Andrei-Mihai Bejenaru și Ilie Cornel Șerban, fost șef al ”Doi și-un sfert” (Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din MAI) au dat statul în judecată, prin Ministerul Finanțelor, și solicită despăgubiri după ce ar fi fost condamnați pe nedrept.

În 2017, Andrei-Mihai Bejenaru a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată. Ilie Cornel Șerban a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la dare de mită și favorizare a făptuitorului. În ianuarie 2025, ei au fost achitați, ca și restul inculpaților condamnați din dosar, pe motiv că fapta nu există.

Radu Frîncu, fost președinte al Directoratului S.C. ”CARE România” S.A (societate de asigurări în cadrul Eximbank SA) a dat și el statul în judecată în acest an și solicită despăgubiri.

În 2016, Frîncu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și uz de fals. Potrivit DNA, Frîncu ar fi decontat ilegal aproape 48.000 de euro din fondurile instituției. Ar fi folosit banii în scop personal pentru excursii în ”Spania (Ibiza, Valencia), Franța (Cannes), Monaco, Disneyland-Paris, Ischgl și Kaprun – Austria, San Benedetto del Tronto-Italia”, potrivit unui comunicat DNA.

Ar fi făcut ”achiziții de anvelope noi pentru autoturismele personale; călătorii cu avionul; închirieri de autoturisme de lux în străinătate, bilete de feribot, achiziții de produse de lux din banii companiei (ceasuri de marcă și telefoane, genți, brățări, pantofi, accesorii, televizor, servicii de consultanță de imagine și articole de îmbrăcăminte de la case de modă din Milano-Italia, articole de pescuit, parfumuri)”.

În 2023, Tribunalul București a dispus încetarea procesului penal pentru că ar fi intervenit prescripția ca urmare a deciziilor CCR, însă în 2024, Curtea de Apel a schimbat sentința și a decis achitarea inculpatului în baza deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară.

”Atâta vreme cât nu se reţine o atare încălcare a normei primare, pe care Curtea o apreciază intrinsecă elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu, fapta nu există şi se impune, în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de „abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material” în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave (…) pronunțarea unei soluții de achitare”, se arată în motivarea CAB.

Frîncu era acuzat că ”a abuzat de prerogativele funcției” și a încălcat ”dispozițiile hotărârilor Consiliului Director”, adică legislație secundară, nu primară (legi sau ordonanțe).

Și fostul secretar de stat în Ministerul Justiției și ex-deputat PNL de Argeș, Theodor Cătălin Nicolescu, a dat statul în judecată și solicită despăgubiri.

În 2019, Nicolescu a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru luare de mită, dar a fost achitat pentru abuz în serviciu într-un dosar ANRP în care a fost achitat și Horia Georgescu, fostul șef al ANI.

Fosta șefă IT&C din cadrul Autorității Naționale a Vămilor și a ANAF, Anda Ancuța Macovei, a solicitat și ea despăgubiri în acest an la Tribunalul București.

În 2017, ea a fost trimisă în judecată pentru luare de mită. ”Inculpata Macovei Ancuța Anda a primit, în perioada 2010 – 2014, pentru sine și pentru cealaltă persoană, suma totală de aproximativ 1 milion euro, contravaloarea unei deplasări în SUA și bunuri materiale de valoare”, arătau procurorii DNA într-un comunicat din 2017.

În mai 2024, Anda Ancuța Macovei a fost achitată definitiv de Curtea de Apel București. Judecătorii au ajuns a concluzia că nu ar fi probe care să dovedească că a primit mită un milion de euro ca să aranjeze o licitație pentru o asociere de firme.

Judecătorii au admis însă că fosta directoare a primit atenții, unele chiar de mii de euro, dar le-ar fi perceput drept „cadouri”, nu mită și oricum și le-ar fi putut cumpăra singură din salariu.

”Se impune a se sublinia şi faptul că, acuzaţia adusă inculpatei relativ la primirea de către aceasta a unor bunuri cu titlu de mită, geanta marca Tods, pendula, geanta Furla şi telefonul Iphone4, un şal de pus pe umeri Louis Vuitton; un ceas (…); o scrumieră marca (…); un stilou şi un pix Montblanc; portvizit Montblanc; un portofel Burberry; o curea (…); două genţi marca Burberry; o cămaşă marca Burberry; o bluză marca Burberry; geantă Louis Vuitton; cizme bleumarin, lungi, marca (…), apare ca puţin credibilă, raportat la existenţa unei vădite disproporţii între valoarea beneficiilor dobândite de către membrii asocierii urmare a îndeplinirii îndatoririle de serviciu ale inculpatei în favoarea acestora, reclamate a fi fost vizate de actul corupere săvârşit de către membrii asocierii şi valoarea acestor cadouri.

Astfel, deşi în mod evident valoarea acestor bunuri este ridicată, raportat la beneficiile contractuale obţinute de către membrii asocierii, în urma încheierii contractelor cadru, transpare cu evidenţă caracterul neverosimil al acuzaţiei că respectivele bunuri ar reprezenta mita primită de către inculpată de la membrii asocierii în legătură cu îndatoririle de serviciu, ale inculpatei şi ale lui (…) şi anume în schimbul organizării procedurii de licitație astfel încât să fie câștigată de Asocierea celor trei firme, al încheierii și derulării acordului cadru și a contractelor subsecvente acestuia, precum și al plăților aferente”, se arată în motivarea CAB.

Dumitru Dîmbu, fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și avocata Isabela-Zorica Vega au dat și ei statul în judecată și solicită despăgubiri după ce au fost achitați de Curtea de Apel Cluj și Înalta Curte.

Procurorul Dîmbu era acuzat că ar fi primit mită ca să asigure protecție juridică unor oameni de afaceri locali. ”Nu s-a probat nici intervenirea pe lângă ofiţerul de poliţie şi procurorul militar în scopul exonerării de răspundere penală a martorului (…)”, se arată în motivarea CA Cluj.

Fostul director adjunct al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), Bogdan Dumitrașcu, a primit deja despăgubiri de 65.000 de euro de la Tribunalul București pentru că ar fi stat nevinovat 5 luni în penitenciar.

Decizia Tribunalului de acordare de despăgubiri nu este însă definitivă, Curtea de Apel București se va pronunța în decembrie acest an.

În 2022, Dumitrașcu a fost prins în flagrant de luare de mită. A primit o primă tranșă de 1.000 de euro din cele 2.000 de euro cerute mită ca să angajeze o persoană în cadrul APIA.

În ianuarie 2024, a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni cu executare și a stat 5 luni în penitenciar.

În mai 2024, judecătoarele ÎCCJ Lia Savonea și Adriana Ispas i-au admis însă calea extraordinară de atac și l-au achitat pe motiv că “fapta nu este prevazută de legea penală”. De notat că judecătorul Dan Enescu (acum pensionar) a făcut opinie separată în sensul respingerii recursului în casație.

Și fost șefă a Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a dat statul în judecată și cere despăgubiri după ce a scăpat de cele două dosare penale în care a fost trimisă în judecată de DNA.

Ana-Maria Pătru a fost acuzată că a primit mită un imobil în valoare de 210.000 de euro, 50.000 de euro și un Land Rover de 15.000 euro. ”În schimb, aceasta a promis că va susține derularea în bune condiții a unui contract încheiat de acea societate cu AEP, precum și că va susține societatea să obțină și să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a și realizat”, arătau procurorii DNA într-un comuniat de presă din 2016.

În alt dosar trimis în judecată în 2017, Ana Maria Pătru a fost acuzată că a primit:

– ”600.000 euro (în cursul lunii iulie 2013 suma de 400.000 euro, sumă remisă și primită într-o servietă marca Montblanc împreună cu un instrument de scris aceeași marcă; la sfârșitul lunii noiembrie 2013 suma de 100.000 euro și în cursul lunii martie 2014 suma de 100.000 euro).

– la data de 30 iulie 2013, două ceasuri de lux în valoare de 49.700 lei, respectiv de 58.500 lei”.

În 2024, ea a scăpat de ambele dosare pe motiv că faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală. Avocatul ei, Florin Durgheu, a mulțumit atunci judecătorilor.

”Au respectul meu și mă înclin în fața tuturor magistraților care au pronunțat soluții în cele 2 dosare fabricate ANEI, respectiv:

– doamna judecător BRANDUȘA ELENA GHEORGHE, judecător care a soluționat fondul în primul dosar fabricat ANEI;

– doamnei judecător DOINA LUMINIȚA NIȚU și domnului judecător MIHAI PAUL COZMA, judecători care au pronunțat hotărârea în apel în primul dosar fabricat ANEI;

– domnului judecător CRISTIAN BALAN, judecător care a soluționat fondul în al doilea dosar fabricat ANEI.

– doamnei judecător IRINA RALUCA MANU și domnului judecător FLORIN MIHAI POTCOAVĂ, judecători care au pronunțat hotărârea în apel în al doilea dosar fabricat ANEI”, a scris avocatul Durgheu pe luju.ro, o publicație favorabilă inculpaților.

Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor Marius Fecioru a obținut la Tribunalul București despăgubiri în valoare de aproape 90.000 de euro, însă decizia nu e definitivă.

În 2015, Marius Fecioru, fost secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, trafic de influență și grup infracțional organizat. Ar fi produs un prejudiciu de peste 1 milion de lei Poștei Române.