EXCLUSIV Eșecul justiției în fața ororilor din centrele pentru copii cu dizabilități din Mureș / Cum au „albit” procurorii abuzurile împotriva copiilor vulnerabili și cum au uitat să cerceteze de ce au murit 129 de copii în doar 3 ani / Ancheta se reia de la zero la cererea procurorului general

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

129 de copii care au murit în trei ani în centrele de stat din județul Mureș, alți zeci de copii malnutriți, deshidratați, bolnavi și plini de viermi n-au fost motive suficiente pentru procurorii de la două parchete să găsească vinovații. Anchetatorii au motivat clasările susținând că angajații le-au oferit minorilor „cele mai bune condiții” în limita resurselor și că abuzurile ar fi fost simple „disfuncționalități administrative”. Procurorul General a desființat clasările, a catalogat anchetele ca inexistente și lipsite de cercetare directă, și a cerut și obținut în instanță redeschiderea urmăririi penale.

Scandalul centrelor rezidențiale pentru copiii cu dizabilități din Mureș a izbucnit în ianuarie 2025. După o serie de controale comune ale Centrului pentru Resurse Juridice și ale Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției ONU Privind Drepturile Persoanelor Cu Dizabilități au ajuns în presă imagini și informații revoltătoare despre soarta copiilor aflați în grija statului în aceste centre. 

Era vorba de patru centre – Centrul de îngrijire copii din Strada Trebely nr.3, Centrul din Str. Branului Nr.3, Centrul din Str. Slatina Nr.3 și Centrul Rezidential pentru Copii cu Deficiențe Neuropsihiatrice din str. Turnu Roșu, nr. 1B, toate în municipiul Târgu Mureș, toate în subordintea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Mureș.

Peste 70 de copii au fost găsiți înghesuiți în clădiri suprapopulate, uitați în paturi zile în șir, malnutriți și deshidratați, hrăniți cu mâncare expirată. Iar din cei 225 de lei pe care  statul îl plătește lunar fiecăruia ca bani de buzunar, angajații centrelor au făcut petreceri, și și-au cumpărat obiecte personale.

Autoritățile au anunțat imediat anchete peste anchete, mutarea copiilor în alte locații și au promis că astfel de lucruri nu se vor întâmpla. Și mai ales că vor găsi vinovații.

129 de copii aflați în grija DGSAPC Mureș, morți în doar trei ani

În plus față de cele descoperit în urma controalelor, în sesizarea depusă la DIICOT Mureș se solicita investigarea a aproape 130 de decese, în doar doi ani, în centrele pentru copii cu handicap din subordinea DGSAPC Mureș.

„O rată de mortalitate de aproape trei ori mai mare decât în restul țării. Sunt județe în care, în aceeași perioadă, între 2024 și martie 2026, nu a murit niciun copil. Niciunul. Asta nu se explică prin afecțiuni grave, cum ni se va spune ci prin accesul la îngrijire, recuperare si afectiune”, susține Georgiana Pascu.

Iar din momentul sesizării autorităților până în prezent au mai murit 10 copii.

Cine a deschis anchete și ce s-a ales de ele

Prima plângere a fost făcută de CRJ, în decembrie 2024. A fost deschis un prim dosar penal 245/##/P/2024 la DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureș, conform documentelor consultate de G4Media.

Pe 11.01.2025, Inspectoratul de Poliție Mureș s-a sesizat din oficiu în urma unor materiale de presă.. În aceeași zi a fost dispusă urmărirea penală in rem pentru rele tratamente aplicate minorului (art. 197 C.pen.). Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș sub nr. 146/###/P/2025.

Două zile mai târziu,, Asociația Consiliul Tinerilor Instituționalizați a formulat un denunț privind aceleași centre, iar pe 14.01.2025 DIICOT a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru trafic de minori, abuz în serviciu, rele tratamente și constituirea unui grup infracțional organizat.

Prin ordonanța din 15.01.2025, DIICOT a dispus reunirea cauzei nr. 146/###/P/2025 la dosarul nr. 245/##/P/2024. 

Prin ordonanța din 06.02.2025, DIICOT a dispus:

• clasarea pentru infracțiunea de trafic de minori (art. 211 C.pen.);
• disjungerea cauzei privind abuzul în serviciu, relele tratamente și grupul infracțional organizat;
• declinarea competenței către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.

În motivare, s-a reținut că, pe baza controalelor efectuate de instituții precum ANPC, AJPS și ANPDCA, nu se confirmă existența unui grup infracțional organizat, iar problemele identificate sunt atribuite deficiențelor administrative și de resurse, nu unei conduite penale organizate.

În aceeași zi, pe 6.02.2025, Consiliul de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități a formulat un denunț, adresat inițial Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și transmis ulterior Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș.

Prin ordonanța din 26.06.2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a dispus la rândul său clasarea pentru grup infracțional organizat, disjungerea cauzei privind abuzul în serviciu și relele tratamente și declinarea către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș. În soluția de clasare, procurorii de la PT Mureș au copiată fraza din motivarea ordonanței de clasare a DIICOT, scrie în documentele consultate de G4Media.

În final, prin ordonanța din 15.12.2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș a dispus clasarea cauzei pentru abuz în serviciu și rele tratamente aplicate minorului, reținând că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor, iar procurorul și-a însușit argumentele organelor de cercetare penală.

„Nu m-a chemat nimeni, niciodată la audieri. Nici măcar o declarație nu mi-au luat”, declară Clara Mica, de la Comitetul pentru Monitorizare, pentru G4Media.

Cum a motivat procurorul clasarea – copiii aveau parte de cele mai bune condiții, cu resursele date

În motivarea soluției de clasare, procurorul de caz a explicat că activitatea centrelor din cadrul DGASPC Mureș are anumite deficiențe, dar aceste deficiențe sunt urmare a unor neglijențe sau a unor lipsuri (fie din resurse materiale, fie din resurse umane) și nicidecum s-a constituit un grup infracțional organizat în acest sens, scrie în documentele consultate de G4Media. 

Angajații cărora minorii le-au fost repartizați spre creștere și îngrijire le oferă acestora cele mai bune condiții, în raport cu resursele logistice și umane de care instituția dispune, a scris anchetatorul în soluția de clasare. 

Procurorul a mai subliniat și că nu există obligații concrete ale personalului DGASPC și al centrelor rezidențiale stabilite prin lege sau alte acte normative cu putere egală care să fi fost îndeplinite defectuos sau neîndeplinite. 

Deopotrivă, s-a apreciat că deficiențele constatate nu echivalează cu neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor prin încălcarea unei legi sau ordonanțe, ci reprezintă disfuncționalități administrative, eventuale încălcări a unor proceduri interne sau recomandări. 

Curtea unuia dintre centrele din Mureș unde copiii ar fi trebuit să se joace. Sursa foto – Consiliul de Monitorizare

Procurorul General a cerut redeschiderea urmăririi penale – „au lipsit cu desăvârșire actele de cercetare efectuate în mod nemijlocit”

Procurorul General al României, pe atunci Alex Florența, a cerut în martie 2025 redeschiderea urmăririi penale, după ce a analizat clasarea de la PJ Tg Mureș. Procurorul general a trimis Judecătoriei Târgu Mureș o ordonanță în care solicita:

1.Infirmarea ordonanței nr. 245/##/P/2024/d1, din 15.12.2025, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș.
2.Redeschiderea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de rele tratamente aplicate minorului și abuz în serviciu.
3.Efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, zădărnicirea combaterii bolilor și neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare sau eliminare a deșeurilor periculoase.
4.Sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Mureș în vederea confirmării măsurii de redeschidere a urmăririi penale.

Procurorul general a constatat că ancheta DIICOT Mureș a constat în ridicarea unor copii ale actelor de control, inspecție sau monitorizare efectuate de diverse instituții cu competențe.

Florența a apreciat că, față de gravitatea și complexitatea faptelor sesizate, „organele de urmărire penală nu au desfășurat activități de natură să elucideze cauzele și circumstanțele, lipsind cu desăvârșire acte de cercetare efectuate în mod nemijlocit”.

Cât privește soluția de clasare, procurorul general a apreciat că aceasta este lacunară — nu antamează deloc unele fapte (ex. încuierea în camere a minorilor, administrarea de medicamente expirate, neluarea măsurilor de profilaxie la bolile transmisibile, funcționarea în afara cadrului legal, cheltuirea discreționară a banilor de buzunar) sau tratează succint, netemeinic altele (încălcarea dreptului la sănătate, educație).

„Referatul cu propunere de clasare cuprinde o compilație de pasaje favorabile pro causa, din diverse rapoarte, cu ignorarea celorlalte, apare ca o încercare de găsire a unor scuze pentru situația de fapt sesizată și nu este rezultatul unei investigații penale nemijlocite, apte să conducă la aflarea adevărului”, scrie în ordonanța procurorului general consultată de G4Media.

Alex Florența adaugă – „Motivarea soluției pare să acrediteze ideea că minorii cu dizabilități trebuie să se mulțumească cu un standard de viață și îngrijire sub al celorlalți copii și că, deși cadrul legal stabilește anumite principii și garantează anumite drepturi, pe care nomele infralegale le dezvoltă, încălcarea acestor drepturi este scuzabilă, întrucât atât poate face concret statul prin instituțiile sale.”.

Mai mult, procurorul general subliniază  – „anchetele penale deschise în urma a 129 de decese raportate la SPM între 2002 și 2004 au fost toate clasate fără ca cineva să fi fost anchetat sau găsit răspunzător civil sau penal”. 

În finalul ordonanței, procurorul general dă și foaia de drum a anchetei care va fi redeschisă. Pas cu pas.

Pe 8 mai judecătorii de la Judecătoria Târgu Mureș au fost de acord cu cererea procurorului general și au aprobat redeschiderea urmăririi penale.

G4Media a cerut DIICOT și Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș informații despre anchete – dacă au existat cercetări disciplinare ale procurorilor implicați în acest caz. Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.

Căminele ororii de la Mureș, un remember necesar

„Dimineața, la 5:30, când am intrat noi, unii dintre copii dormeau în pătuțuri, cu patru cinci saltele puse una peste alta, iar ultima saltea era învelită într-un sac din acela de gunoi. De fapt nu erau cu adevărat pătuțuri, erau niste țarcuri pe care le adaptaseră”, îsi amintește Clara Mica, inspector la Centrul de Monitorizare, de momentul în care, în ianuarie 2025, a intrat într-unul din centrele pentru copii cu dizabilități din Târgu Mureș.

Unul dintre copii de la Târgu Mureș avea sonde nasogastrică și urinară permanente. A fost trimis la un spital din București. Sursa CRJ

„Mi s-a atras atenția să nu îi ating și să nu îi ridic din pătuțuri. Acest lucru mi-a amintit de anii ’90 și de mentalitatea din orfelinatele comuniste: copiilor nu le place să fie atinși. Cumva, mentalitatea de la acea vreme a rămas și aici”, spune, pentru G4Media, Georgiana Pascu, cea care a fost prima care a atras atenția asupra problemelor din centrele din Mureș.

„Stăteau în paturi, cu excepția a doi dintre copii, care mergeau singuri. Lipsea îngrijirea propriu-zisă și lipsea afecțiunea. Mulți dintre ei stăteau toată ziua doar în pat fără ca cineva să lucreze cu ei”, adaugă ea.

Paturile copiilor erau de fapt ni;te țarcuri în care mai multe saltele erau puse unele peste altele. Sursa foto: Consiliul de Monitorizare

„La altă casă i-a găsit închiși cu zăvorul”, spune Clara Mica.  „La Trebely am găsit probleme la bucătărie. Bucătăria care făcea mâncare pentru toate centrele de copii. Era infectă. Mâncare expirată. După aceea, la încă două centre la care am fost tot în Târgu Mureș, am găsit mâncare expirată în… în frigider. La alt centru am găsit gândaci. Erau gândaci în dormitoare”, mai spune ea, pentru G4Media.

„Banii de buzunar ai copiilor — banii lor, potrivit legii — erau păstrați în pungi, la un angajat, însumând cumulat aproape 70.000 de lei. Din acești bani s-au cumpărat, printre altele, un balansoar, un colțar de bucătărie, pământ pentru curte, un gard, blugi pentru femei, pantofi mărimea 40, flori scumpe, cafea, shaorma și Coca-Cola — inclusiv într-un centru unde toți copiii erau hrăniți prin sondă nazogastrică. Copii care nu puteau înghiți, din ale căror sume s-a cumpărat Coca-Cola”, povestește Georgiana Pascu.

„O asistentă mi-a spus că ei nu pot să ceară ceva, așa că le-a cumpărat, din banii lor, de Crăciun, pijamale și treninguri. Că DGASPC nu le mai cumpărase de vreun an nimic de îmbrăcat”, adaugă ea.. 

În cel puțin două din cele patru centru verificate în ianuarie au fost petreceri de Crăciun, plătite din banii de buzunar ai copiilor.

„Pe 18 decembrie au făcut așa, o masă, să sărbătorească ei de Crăciun, și au comandat pizza și platouri reci”, adaugă Georgiana Pascu.

În cele patru centre vizitate erau instituționalizați în total 63 capacitatea pentru care inițial a fost eliberată licența de funcționare era pentru 51. Mai mult, niciunul dintre centre nu avea licența de funcționare reînnoită.

Saltele din centrele din Târgu Mureș. Sursa foto : Consiliul de Monitorizare

Cu rapoartele întocmite, consiliul de monitorizare și CRJ au mers la autorități și au depus plângeri. Acuzațiile erau grave –  abuz în serviciu, rele tratamente aplicate minorului, constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de minori.

Copii murdari, malnutriți, deshidratați, supuși la suferințe psihice și fizice, uneori plini de viermi

Denunțurile depuse după controale descriau încălcări grave ale drepturilor minorilor din centrul rezidențial, atât la momentul instituirii plasamentului, cât și ulterior, prin neîndeplinirea obligațiilor legale privind sănătatea, igiena, educația, alimentația și integrarea socială, conform documentelor consultate de G4media. 

”Am arătat și că instituționalizarea însăși a fost abuzivă — copii sub șapte ani plasați în centre, deși legea interzice expres asta, și copii luați din familii fără ca alternativele prevăzute de lege, plasamentul la familie sau la asistent maternal, să fie analizate real”, spune Georgiana Pascu.

„,După instituționalizarea în centrul Trebely, mai mulți dintre ei au avut infecții, bilete de ieșire din spital menționând următorul diagnostic: infecție bacteriană nespecificată, infecție de tract urinar cu E.Coli sau suprainfecție cu viermi Sepsis. Apariția repetată a infecțiilor poate indica faptul că centrul nu respectă standardele minime de sănătate” 

Condiții de trai erau precare în centrele în care era instuționalizați copii: igienă corporală neadecvată, lenjerie de pat murdară și schimbată rar, copii spălați sporadic, hrana insuficientă și necorespunzătoare care a dus la malnutriție și deshidratare severă, lipsa supravegherii minorilor, neacordarea serviciilor de recuperare și reabilitare și restricționarea accesului la educație, banii copiilor erau gestionați de angajații centrului. 

„Curtea interioară destul de mică a centrului … părea mai degrabă un loc de fumat decât de joacă pentru copii, pe masă fiind un borcan cu resturi de țigări, iar alte obiecte erau aruncate la întâmplare pe jos”, scrie în documentele consultate de G4Media.