Cetăţenii care au suferit pagube similare celor din cartierul bucureștean Rahova, despăgubiţi cu valoarea reală la zi a pierderii, prevede un proiect de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaților

Cetăţenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat, ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă, au dreptul la ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri care să acopere valoarea reală la zi, conform preţului pieţei, a pierderii suferite, prevede un proiect aflat în dezbatere publică la Camera Deputaţilor, transmite Agerpres.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 18 din Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă este iniţiată de grupul senatorilor şi deputaţilor PSD.

Potrivit proiectului, despăgubirile materiale se acordă în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii Consiliului local, din fondurile prevăzute în bugetul local cu această destinaţie sau din cele aprobate prin hotărâri ale Guvernului, în maximum 90 de zile de la data producerii incidentului.

Primăria are obligaţia să reconstruiască şi să readucă imobilul la starea iniţială în termen de maximum un an, inclusiv în ceea ce priveşte racordarea la utilităţi, păgubiţii urmând să îşi păstreze statutul avut iniţial, de proprietari sau chiriaşi, după caz. Până la finalizarea lucrărilor, primăria va suporta financiar toate cheltuielile de cazare a persoanelor afectate în condiţii cel puţin similare, prevede proiectul.

În cazul în care primăria nu dispune de fondurile necesare, Guvernul este obligat să asigure, în cel mai scurt timp posibil, toate sumele necesare din fondul de urgenţă, urmând ca, acolo unde este posibil, să recupereze aceste sume de la persoanele/instituţiile/companiile care, în urma anchetei autorităţilor, se dovedesc vinovate pentru tragedie, mai prevede propunerea legislativă, al cărei termen de consultare este 23 decembrie.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Un număr nedeterminat de eleve au fost răpite dintr-o şcoală catolică din centrul Nigeriei / Preşedintele american Donald Trump a menţionat „asasinări de creştini” comise de „terorişti islamişti” în Nigeria şi a evocat posibilitatea unei intervenţii militare americane

Redacția

Premierul Poloniei acuză Rusia de „terorism de stat” după actele de sabotaj asupra unei căi ferate

Iniţiatorii amintesc că, la data de 17 octombrie 2025, în cartierul Rahova din Bucureşti, o explozie puternică produsă într-un bloc de locuinţe a avut ca rezultat pierderi de vieţi omeneşti, oameni răniţi şi pagube materiale semnificative.

„Blocul a fost evacuat complet de urgenţă, sute de oameni rămânând fără munca lor de-o viaţă în câteva minute. Potrivit rapoartelor preliminare, deflagraţia s-a produs ca urmare a unei acumulări de gaze, iar clădirea afectată a fost declarată instabilă structural, urmând a fi demolată. În acest caz, numeroşi locatari s-au trezit peste noapte fără locuinţă, iar cadrul legal actual nu garantează despăgubiri raportate la valoarea reală de piaţă, ceea ce creează o gravă inechitate socială. Mai mult, ulterior tragediei, Guvernul a propus să demoleze şi să reconstruiască blocul respectiv, cu precizarea că proprietarii locuinţelor afectate vor deveni chiriaşi la stat. În temeiul principiilor constituţionale privind garantarea dreptului de proprietate şi protejarea locuinţei, propunem modificarea legislaţiei în vigoare în sensul ca cetăţenii care suferă pagube ca urmare a unui dezastru sau a unei calamităţi (naturală ori provocată) să fie despăgubiţi la valoarea reală, actualizată, a bunului pierdut – de exemplu un apartament sau o casă – şi nu la valoarea contabilă ori funciară stabilită anterior, care adesea nu reflectă valoarea de piaţă la zi, iar pierderile să fie acoperite din fondul de urgenţă al Guvernului, care va transfera cât mai rapid posibil sumele necesare în conturile primăriilor de domiciliu ale păgubiţilor”, subliniază iniţiatorii în expunerea de motive.

Potrivit acestora, legislaţia în vigoare privind despăgubirile pentru bunuri afectate de calamităţi nu asigură, în mod consecvent, restituirea valorii reale a pierderilor.

„Astfel, pe lângă trauma de care au parte prin pierderea muncii de o viaţă, oamenii sunt de multe ori puşi în situaţii la care nu au forţa financiară să facă faţă. De exemplu, în urma cutremurului din 2023 din judeţul Gorj au fost afectate şi locuinţe din localitatea Aninoasa, judeţul Hunedoara. Oamenii sunt disperaţi, pentru că nicio instituţie nu a luat în considerare faptul că acestea vor trebui din nou racordate la utilităţi, aşa că nu există bani prevăzuţi în acest scop, iar păgubiţii nu îşi permit să suporte aceste cheltuieli. (…) Considerăm că prin adoptarea acestor măsuri se garantează exercitarea efectivă a dreptului de proprietate, se asigură protecţia cetăţenilor afectaţi de evenimente neprevăzute, se creează un mecanism de intervenţie rapidă, bazat pe solidaritate şi echitate şi se evită situaţii dramatice precum cea a locatarilor blocului afectat din Rahova, care se confruntă cu incertitudine şi pierderi greu de acoperit din resurse proprii”, se mai arată în expunerea de motive, semnată în numele iniţiatorilor de către deputaţii PSD Natalia Intotero, Ilie Toma şi Adrian Câciu.